Page 4 - 1933-04

1 9 4 b o a b e d e g r a u

Braşovului, Românii îşi intemeiară în Şchei — de aici reuşiră să acapareze cu timpul aproape
numiţi astfel după colonia venită aici din timpurile întreg comerţul Braşovului, rămânând în mâinile
când imperiul «Şcheilor »sau Bulgarilor cuprindea Saşilor numai industria înfloritoare de atunci a
în sine şi pe Românii de miazăzi — un orăşel al Cetăţii. Odată admişi în bresle, Românii ar fi

1 o r propriu, unde-şi făcut Saşilor şi pe te­
ridicară după 1500, în mg renul industrial o mare
locul bisericii de lemn, . &***j*j *• Ji-#--• *■ ' '■ * concurenţă. Aceasta a
şi o mare biserică de • ' -î;4 fost cauza opunerii în-
piatră, la a cărei zi­ vierşunate a acestora
dire contribui şi Nea- _ •vmej,- Ikl s — I V J ? - ^ fjl ±+rr & *—"î. împotriva năzuinţelor
J
goe Vodă Basarab şi de independenţă econo­
lângă care funcţionase mică şi autonomie mu­
încă dela anul 1495, şi MyfT rr nicipală a Românilor
o şcoală. Aceasta se de aici, mai cu seamă
putu adăposti în anul intre anii 1690 şi 1750.
1598 într'o c l ă d i r e In a c e a s t ă epocă
nouă de piatră ridi­ viaţa românească a Bra­
cată cu ajutorul unui <~/4 şovului luase un pu­
alt cucernic voevod, j£mt «r . 3- ------Ş 5 ternic avânt, la ceea
v
al lui Aaron Moldo­ <' i ce nu puţin a contri­
veanul, surghiunitul în buit ajungerea Transil­
castelul Vinţ din Ar­ ■ S. iM ilCT • <V“\ vaniei subt stăpânirea
deal. Acest important directă a «împăraţilor
fapt istoric şi cultural Romei * şi avantagiile
ni l-a relevat un do­ ------f— KrAf; cele mari create prin
cument găsit de noi nouile tratate comer­
acum câţiva ani în ar­ -r ciale ale imperiului cu
hiva Braşovului. Este Poarta otomană.
o socoteală de chel­ p—^ -U ţ-p*. - , / Şcoala românească a
tuielile făcute cu clă­ Braşovului, din care
direa şcoalei, repara­ ieşiseră la sfârşitul vea­
rea turnului bisericii şi cului al 17-lea oameni
acoperirea ei cu ţiglă, Â j rec. ■ i*~ai ca Teodor Corbea, «lo­
prezentată în ziua de gofăt şi cancelar » al
6 Februarie 1598 Ma­ ţarului Rusiei Petru cel
gistratului Braşovului / Mare, şi fratele său,
de învăţatul protopop « Ceauşul Da vid », ve­
de atunci al Românilor stitul boier al lui Con­
braşoveni, Popa Mihai, Titlul şi întâia pagini a socotelii clidirii şcoalei româneşti din stantin Brâncoveanu,
cunoscutul colaborator Braşov, înaintaţi la 6 Februarie 1598 de invitatul Popa Mihai, d e v e n i n d neîncăpă­
la primele traduceri ale colaboratorul lui Coresi, Magistratului Braşovului. (Originalul în toare, Românii braşo­
cărţilor bisericeşti ro­ arhiva municipiului Braşov) veni se văzură nevoiţi
mâneşti tipărite pe acea să ridice în anul 1760,
vreme la Braşov de vestitul diacon Coresi. tot pe locul şcoalei dela 1597, o clădire mai mare şi
Intărindu-se tot mai mult, mulţumită mai cu mai spaţioasă, zidită în forma unei frumoase şi solide
seamă legăturilor lor cu ţările româneşti, Românii case cu « două rânduri ». Această clădire n’a putut