Page 43 - 1933-04

C R O N I C A 249

Nesupus! nici unei influenţe străine, ci numai imboldului având toate numiri luate din mediul de viaţă dela ţară, de
sfânt de a crea, ticutâ, izvodeşte. Nici măcar oul păstrate pildă: cornul boului, urechea epurelui, creasta pupezii, aripa
ca model din anii trecuţi, nu vezi in faţa ei. Modelul izvorăşte hultanului, coada păunului, capul balaurului, mâna calicului,
spontan din imaginaţia vie a artistei; ajutată doar de deose- floarea spinului, frunza bradului, a grâului, cireşele, pom
bita-i îndemânare cu care mână chişiţa pe suprafaţa curbă cu păsări, soarele, cer înstelat, vârtelniţă, grapă, băţul cio-
a oului. banu ui, brâul voinicului, cercei, scrânciob, joc de Paşte,
Şi dâra subţirică de ceară, ce s’a prelins pe coaja albă, gal­ desaga calicului, traista popii şi multe foarte multe altele
benă ori roşie a oului, capătă numeroase şi variate îmbinări, (intr'o colecţie de 500 ouă, am 148 numiri).
reproducând in chip — primitiv poate — dar admirabil ca
stilizare şi armonie, obiecte din viaţa de plugar, păstor ori
gospodar, chipuri de animale ori plante, observări satirice
ori din natură şi multe alte motive impunătoare prin simpli­
tatea şi frumuseţea lor.
Privind-o cum lucrează, stând liniştită şi tăcută la vatră,
neştiind să cetească decât în cartea vie a naturii, de unde
işi ia cele mai multe modele, interpretăndu-Ie ca o adevărată
mare artistă, ne dăm abia atunci seama că arta ei nu se spri-
jineşte pe alte cunoştinţe decât pe marea-i Îndemânare de a
reda simplu imagini de fiinţe ori lucruri din lumea ei obişnuită.
Şi din Hotin la Severin, mai in orice sat din lung şi latul
ţării, găsim pe aceste păstrătoare de vechi datini — in preajma
Paştelor — inchistrind ori încondeind ouă. Ele sunt bine cu­
noscute, uneori pe 2—3 sate, căd nu orice femeie din sat
inchistreşte ori încondeiază ouă, după cum nu oricare din
ele izvodeşte râuri şi altiţe pentru ii, scoarţe pentru păreţi, Fluture Flori de Paşti
cântece la şezătoare ori bocete la înmormântare. (Cristineşti-Dorohoi) (Zvorâştea-Dorohoi)
Cum se apropie Paştele, casa unei inchistritoare e plină
de paneraşe, coşărcuţe şi coşuleţe cu ouă, aduse pentru in- După cum cultul ouălelor roşii datează chiar din primele
chistrit de gospodinele ce nu ştiu inchistri ori încondeia, timpuri ale creştinismului, toi astfel obiceiul inchistririi şi
dar cărora Paştele nu li s'ar părea Paşte, fără această minu­
încondeierii ouălor, răspândit in toate unghiurile ţării, are
nată şi caracteristică podoabă a ouălor roşii româneşti. aceeaş vechime ca şi neamul românesc. Nu se poate presu­
Pentru munca ei, artista e plătită, cele mai adeseori in na­ pune măcar, cum au încercat unii să spună, că am fi putut
tură. Pentru ouăle inchistrite ia unul din zece; pentru cele
împrumuta acest obiceiu dela vr’un popor vecin, ori dela
încondeiate plata este dublă; iar pentru cele cu 4—5 feluri, vreo minoritate aşezată vremelnic in cuprinsul pământului
zise pe alocurea ouă muncite, se plăteşte şi mai mult. românesc. Nu s'ar fi putut răspândi pe toată întinderea ţării,
nici nu s’ar fi păstrat de-a-lungul veacurilor, intrând aşa de
desăvârşit In obiceiurile întregului nostru neam. Că inchi-
strirea şi încondeierea ouălelor sunt obiceiuri româneşti ală­
turi de atâtea alte îndeletniciri artistice ale româncelor, se
deduce şi din nomenclatura acestor fine decorări, nomen­
clatură ce poartă in ea pecetea specificului românesc in tot
cuprinsul ţării.
Inchistrite se zic ouăle ce au câmpul roş cu izvodul şi punc­
tele in alb. Incondeiete se numesc acelea ce au câmpul roş
l închis, uneori aproape negru, iar desemnul in alb şi galben,
uneori şi roş deschis. Pentru ouăle împodobite cu deosebită
grijă şi artă, in cât mai multe colori, se întrebuinţează pe alo­
curea numirea de ouă muncile. Acestea n’au pete de colori,
ci numai îsvod cât mai migălos şi mai fin lucrat.
Vin Paştele. Inchistritoarele au scoborît iarăşi ulcelele cu
feluri din pod şi la luminiţa slabă, in ungherul de lângă vatră
şi in liniştea netulburată a serii, izvodesc-izvodesc mereu,
Cap de balaur Frunza codrului cu mâini meştere şi sigure.
(Vidra-Putna) (Vidra-Putna) Această moştenire strămoşească, de multe ori seculară,
în fiecare an de Paşte renaşte pentru noi, împodobind cu
Mai puţin artistic inchistresc foarte multe gospodine, fie­ desăvârşita ei frumuseţi, măcar că aşa de trecătoare, modesta
care pentru casa ei, neincumetându-se oricare a inchistri masă a săteanului nostru.
cu plată. Câtă gingăşie se desprinde, din chipurile firave înşirate
Motivele de pe ouă sunt nespus de numeroase şi variate. cu dibăcie pe coaja oului!