Page 46 - 1933-04

253 B O A B E D E G R Â U

moaşe, rămâneau fără urmări. Aţa s’a ajuns la o adevărată al doilea, mai vii şi mai luptătoare. E caracteristic destul că
campanie de creare a bibliotecarului pentru popor. intre acestea din urmă s’a văzut intâiu lipsa pregătirii biblio­
Tehnicianul cărţii colective, care e bibliotecarul, are ne­ tecare. Dincolo bibliotecarul, fără să-şi dea scama, se biro­
numărate îndatoriri cărora trebue să le răspundă cu o pre­ cratiza, pe când aici era silit, chiar fără voe, să se păstreze
gătire corespunzătoare. Stăpânirea deplină a unui domeniu sprinten şi născocitor. « Astra • din Ardeal s’a gândit de cu­
al cunoştinţelor omeneşti, uşurinţa de orientare in toate, rând la nişte cursuri de bibliotecari. Intre marea ei bibliotecă
bibliografia, organizarea propriu zisă a unei biblioteci sau bi- dela Sibiu, care se bucură de foloasele legii exemplarului
blioteconomia, ţi alte discipline asemenea. Bibliotecarul biblio­ obligatoriu, şi biblioteca, foarte bine organizată şi cercetată
tecii populare le poate avea pe toate in aceeaş măsură sau dela Braşov, ea avea şi drepturile tehnice, pe lângă drepturile
sau îndatoririle morale, in legătură cu cele câteva mii, poate
trei, de biblioteci populare, in bună pane de sat, pe care
le are.
Acum câţiva ani s'a pornit la o organizare a bibliotecarilor
din România, sprijiniţi pe cea mai veche şi mai bogată bi­
bliotecă a noastră. Biblioteca Academiei Române. Trebuiau
uniţi intr'o asociaţie a bibliotecarilor, pentru apărarea intere­
selor de breaslă, care nu erau insă numai de breaslă, ci se
întindeau până la carte insâş, toţi profesioniştii cărţii colec­
tive. Asociaţia s’a înjghebat, cred, prin 1924. In fruntea noastră
se găsea Ion Bianu, omul care a avut intr'o viaţă atât de
dăruită de ani, multe şi mai mari rosturi, dar din toate îl pă­
strează şi îl întrupează mai ales pe cel de bibliotecar. El nici
nu poate fi închipuit decât acolo sus, in odaia de colţ, cu
vitralii regeşti, dela Academia Română, unde îşi ridică la
vizitatorul, parcă totdeauna tulburător, faţa cu ochii, cu zâm­
betul şi cu mustaţa toate subţiri şi ascuţite. De jur împrejur
Calea rătăcită Ou in flori sunt cărţi, sau foarte bătrâne sau corecturi ale publicaţiilor
(Raco va-Bacău) (Dorohoi) Societăţii academice care toate trec pe la el, pentru revizia
ultimă şi bunul de tipar. El insuş apare între ele, dacă rămâne
intr'o măsură mai mică, dar nu e intreg numai cu ele. In aplecat, fără si prindă de veste că ai intrat, ca o ilustraţie pe
acest inţeles dela el se cere mai mult decât dela colegul lui, un infolio de preţ, uitat deschis pe masă. Asociaţia bibliote-
superior în alte privinţe, din biblioteca de specialitate. Do­
meniul lui abia de aici incolo începe.
Cetitorul bibliotecii de specialitate sau naţionale e un om
câştigat pentru cane. El porneşte singur in căutarea ei. Ii
ajunge dacă la locul unde ştie că o găseşte dă de lucrarea
căutată sau de sfatul unui specialist. Celălalt trebue de cele
mai multe ori descoperit şi mereu călăuzit, însufleţit, înca­
drat. In bibliotecă trebue ispitit şi, odată in ea, fermecat şi
legat. Bibliotecarul are un rost viu, de iniţiativă şi de propa­
gandă. Statistica volumelor cerute intr'o bibliotecă de cer­
cetări arată, ca o măsurătoare, trebuinţa de cultură sau cu­
riozitatea ştiinţifică a păturii culte a unui popor; statistica
de cărţile cetite intr'o bibliotecă populară dă la iveală, in
întâiul rând, gradul de organizare şi insuşirile de bun gospodar
al cunoştinţelor, pe care le are bibliotecarul. Pregătirea teh­
nică e bună şi trebuincioasă; pregătirea sufletească şi ma
mult. Iată de ce, ca să se ajungă la intocmirea unor cursuri
Frunză Douâ mâini
de bibliotecari ai bibliotecilor populare, trebuia să se câştige
(Racova-Bacău) (Racova-Bacău)
intâiu această convingere despre darurile aparte cerute lor.
înainte să străbatem şi noi această cale, am trecut prin carilor nu putea începe mai frumos decât să şi-l aleagă pre­
toate popasurile intermediare. Am înfiinţat timp de am bi­ şedinte. Păcat că peste acest început n’a putut să treacă In
blioteci pentru popor. Ele şi-au împlinit cum au putut şi iţi atâţia ani! Povestesc insă toate acestea numai ca să pot măr­
împlinesc şi astăzi rosturile pentru care au fost împrăştiate turisi că întâia greutate de care ne-am lovit a fost tocmai deli­
in toată ţara. Sunt multe mii, dintre care câteva sute destul mitarea noţiunii de bibliotecar. Cine putea să ajungă membru
de active. O parte au fost făcute de Ministerul Instrucţiei, al asociaţiei? Era de ajuns aflarea intr’o funcţie numită cu
prin Casa Şcoalelor, sau de alte Ministere, al Cultelor de pe acest nume? Nu trebuia o calificare, dată in temeiul unei
vremuri, al Muncii, iar altă parte, de societăţi culturale. Cele pregătiri? In afară de câteva mari biblioteci, a Academiei
dintâi sunt mai multe şi mai bogat înzestrate, iar cele de Române şi a celor universitare, unde bibliotecarul întâmpină