Page 47 - 1933-04

C R O N I C A 253

ca o realitate, in celelalte părţi el era mai mult o veleitate, întâiul curs de bibliotecari pentru bibliotecile populare a
când nu era un titlu uzurpat. Trebuia să amânăm încadrarea fost gândit pentru 30, cel mult 40 de ascultători. O condiţie
bibliotecarilor in asociaţie, până după trecerea celor mai de înscriere era dovada că elevul conduce o asemenea biblio­
mulţi dintre ei printr'o şcoală sau o instanţă de calificare sau tecă. Era intr’un fel vorba mai mult de cursuri de perfecţio­
echivalare. De atunci s'a început mai limpede şi mai stăruitor nare, decât de iniţiare. Trebuia, in schimb, mai mult desco­
să se ceară o şcoală de bibliotecari in România. perită metoda sau rutina bibliotecară dela noi şi pusă in faţă

Ministrul Instrucţiei, Cultelor şi Artelor, d. D. Guşti, între elevii Şcolii de bibliotecari. (Foto Weits).
Am simţit in acelaş timp nevoia unei întâlniri între oameni cu ceea ce ştiinţa in altă pane a aşezat in locul lor. Rezulta­
cu preocupări teoretice din domeniul bibliotecii, unde să se tele intâid înştiinţări au trecut peste orice aşteptare. Deşi
cerceteze problemele. Institutul Social Român, al cărui pre­ oamenii veneau din alte judeţe sau provincii şi nu li se făcea
şedinte a studiat şi a elaborat el insuş planuri de organizare nicio înlesnire, nici la cheltuielile de drum şi nid la cele de
bibliotecară, s'a învoit să înfiinţeze in acest scop o secţie bi­ întreţinere, numărul lor a fost de 5 şi de 6 ori mai mare decât
bliologică. Ea a adunat un mănunchiu de specialişti, cari cel plănuit. Cu toate îngrădirile, care au trebuit să se facă
au izbutit să publice acum, ca rod al comunicărilor şi discu­ în faţa acestei adevărate năvăli, ascultătorii au rămas până
ţiilor dintre ei, intâiul volum, despre ♦ Depozitul legal». Al la urmă 240. Caracterul lecţiilor a trebuit şi el schimbat după
doilea, in lucru, are ca obiect tocmai « Bibliotecile populare ». această realitate. El s'a făcut ceva mai teoretic şi expozitiv
Cea mai mare luare aminte s'a dat, in tratarea problomei, decât fusese gândul dintâiu, deşi n'au lipsit lucrările practice
pregătirii bibliotecare şi şcolii bibliotecarului. S’a arătat ce-a şi îndrumările pe teren. Trebue să fi văzut dneva rândurile
făcut străinătatea din directa noastră vecinătate, Cehoslovacia, de bând in amfiteatru ale uneia din marile aule ale Academiei
Polonia, Ungaria, Bulgaria, şi ce ne rămâne nouă de făcut. de înalte Studii Comerdale şi Industriale, care singură avea
De aid a ieşit intăiul îndemn teoretic de înfiinţare a cursu­ săli în stare să cuprindă deodată, fără înghesuială, atâta ome­
rilor de bibliotecari. Organizatorii celor care s’au închis abia nire, să le fi văzut încărcate de atâţia bibliotecari sau învăţăcei
de câteva zile, şi cei mai mulţi din profesorii lor, sunt membri de bibliotecari, câţi nu s’au mai întâlnit in România Ia un
ai acelei secţii bibliologice. Lucrurile, cum se vede, se leagă loc in acelaş timp, ca să-şi dea seama şi de însemnătatea fap­
şi e vorba de o întreprindere urmărită de mulţi ani şi îmbi­ tului şi de mărimea jertfd. Aceşti oameni, alergaţi din toate
nată cu multe interese. Ea nu se poate opri ad, la această colţurile ţării, ca să urmeze o şcoală care nu le oferea nido
întâie manifestare, cu înfăţişare şi valoare numai de expe­ perspectivă imediată, dădeau mai ales încredere. Avem încă
rienţă. rezerve, prin urmare, de însufleţire şi de dor de lucru, cartea