Page 48 - 1933-04

254 B O A B E D E G R Â U

îşi are credincioşii ei şi cultura poporului, luptătorii! întâia mentul necesar, vorbind, uneori cu frumoase exemplificări,
şcoală de bibliotecari a avut şi acest inţeles, mai puţin pre­ cum au fost cele dramatice, intâiul, despre cântecele, corurile,
văzut, dar cu atât mai înviorător. dansurile şi muzica instrumentală pentru adulţi, tineret şi
întâiul scop a fost să se încadreze biblioteca in întreaga copii, al doilea despre sporturile la ţară şi educaţia fizică, iar
viaţă culturală şi să nu fie lăsată singură, cu vreun rost in sine. al treilea despre Teatrul popular de copii şi pentru copii. A
Cartea e numai un mijloc, folosit cât mai intens, pentru o patra exemplificare, cu lămuriri tehnice şi culturale, le-am
dat-o eu în legătură cu cinematograful, atât cel edu­
cativ cât şi cel de artă, cu prilejul unei reprezentaţii
cu filme model, anume alese, la unul din cinemato­
grafele mari din Bucureşti. D-l Nicolau, profesor şi
preşedintele Căminului Cultural din Ungurenii Bo-
toşenilor, a vorbit despre metode pentru cultura a-
dulţilor in legătură cu organizarea şi realizările popriului
său cămin cultural. Dela documentarea şi încheierile
mai mult teoretice se făcea astfel trecerea spre aplicare şi
activitate practică.
Acest al doilea scop a fost urmărit in expediţiile de
după amiază la cele mai însemnate biblioteci şi aşeză­
minte de cultură din Bucureşti. Am constatat Încă
odată că Bucureştiul, care adăposteşte unele din cele
mai puternice şi preţioase biblioteci ale ţării, n'are
o bibliotecă populară. N’am avut unde să arătăm in
plin lucru şi să-i punem să facă practică, o bibliotecă
propriu zis populară. In schimb şi-au deschis toate
tainele, dela înregistrare şi depozit de cărţi până la sală
de lectură încărcată de cetitori, Fundaţia Universitară
Ca rol I, unde d-l Tzigara Samurcaş a ţinut un adevărat
curs; Biblioteca Academiei Române, care s'a zăvorit
pentru cetitori intr’o după amiază ca să se poată pune
nestingherită la îndemâna elevilor Şcoalei de biblio­
tecari; Arhivele Statului, Muzeul Municipal, Muzeul
de Artă Bisericească şi de Antichităţi, Muzeul de Etno­
grafie şi Artă Naţională, Muzeul de Istorie Naturală,
Pinacoteca, Muzeul Simu, Instalaţiile de Radiodifu­
ziune, Instalaţiile marilor edituri. Canea Românească,
şi ale marilor ziare, Universul şi Dimineaţa.
Marius Bunesca: Autoportret întâiul curs de bibliotecari s’a încheiat şi ascultă­
torii lui s’au risipit in toată ţara. Ei s’au aşezat la bi­
desvoltare cât mai puternică, in sânul propriului popor şi al bliotecile lor, cu o nouă încredere şi cu o hotărî re pe care
omenirii. D-l Hernie Stahl, tânărul, asistent universitar de le-o ştim neînduplecată. In mâna lor se află o unealtă de ri­
sociologie, a schiţat în câteva trăsături, satul românesc, mai dicare a poporului cum nu cunoaştem a doua. Pătrunşi de
cu seamă cum reiese el din nouile cercetări monografice ale puterea şi de sfinţenia ei, s’au aşternut la lucru. Să-i urmă­
Institutului Social Român, satul cultural cu ceeace aduce din rim cu iubire.
trecut şi cu ceea ce aşteaptă şi e in sure, fără siluire şi falsi­
ficare, să primească. Eu am încercat să pun cartea in cadrul AUTOPORTRETE ŞI SALOANE DE PRIMĂVARĂ.
bibliotecii, biblioteca românească in cadrul bibliotecilor din Saloanele oficiale, deşi îngrădite în anul care le trimite lucră­
alte ţări şi problema culturală in mediul muncitoresc şi la rile şi cu o înfăţişare proprie, sunt judecate ca un fenomen
oraşe. D-nii Gabrea, conferenţiar universitar, a vorbit despre de repetiţie. Publicul, ca şi cronicarul de artă sunt porniţi să
propaganda, circulaţia şi sutistica cetitului şi a cărţii; Geor- le pună alături şi să le aprecieze unul prin altul. Ca să înlă­
gescu Tistu, directorul bibliotecii Facultăţii de litere, despre ture această ispită, care a putut duce până la desfiinţarea
organizarea tehnică şi întreţinerea unei biblioteci populare; Salonului, Ministerul Instrucţiei, Cultelor şi Anelor a căutat
Dinu, directorul liceului dela Buftea, despre cărţile satului; şi un semn văzut al valorii şi interesului in sine al fiecărei
d-na Isabela Sadoveanu, despre cărţile femeii; Mugur, despre manifestări in pane. Astă toamnă Salonul de gravură a cuprins
cărţile oraşului; Lascarov-Moldovanu, despre cărţile de în­ expoziţia retrospectivă Padurea, iar anul acesta Salonul de
tărire morală şi naţională; părintele Bobulescu, despre cărţile primăvară aduce o întreagă secţie de autoponrete ale aniştilor
vechi; Apostol Culea, despre cărţile copiilor şi ale tineretului. în viaţi. După o sărbătorire a unui sculptor, iată sărbătorirea
D-nii Breazul, profesor la Academia de Muzică, Neagu pictorilor! Acum e vădit că un Salon nu mai poate fi ame­
Boerescu, inspector general de educaţie fizică, şi scriitorul stecat cu niciun alt înaintaş al lui. Fiecare an va da un cadru
şi regisorul Victor Ion Popa, au dat culturii cărţii comple­ al lui, deosebit de tot ceea ce a putut să fie altădată. Chiar