Page 5 - 1933-04
P. 5
A . MUREŞIANU: ŞCOALELE NAŢIONALE CENTRALE ŞI LICEUL A. ŞAGUNA DIN BRAŞOV 195
insă să nu provoace invidia Saşilor şi a fost ne marele prinţipat al Ardealului »: Dimitrie Eusta-
voie de intervenţia directă a împărătesei şi reginei tievici şi Radu Tempea. Amândoi au fost Români
Maria Terezia, pentru ca ea să poată fi pusă subt neaoşi, descendenţi din vechi şi distinse familii
acoperiş. Tot atunci fu ales şi de loc de reşedinţă de cărturari. Primul ? fost fiul învăţatului pro
a noului episcop ortodox al Transilvaniei, Dio- topop al Braşovului, Eustaţie Grid, şi îşi făcuse
nisie Novacovici. Dar de acest favor nu s’au putut studiile cu distincţie la academia teologică a Chie-
împărtăşi Românii braşoveni, căci intrigile puter
nicilor zilei au făcut ca noul scaun episcopesc să
fie mutat la Buda. Se ştie că, după trecerea mitro
politului greco-ortodox al Bălgradului sau Albei -
Iulii dimpreună cu aproape întreg clerul româ
nesc al Ardealului la unire cu biserica Romei,
Braşovul şi Ţara Bârsei au rezistat până la sfârşit
mişcării pornite cu scopul neîndoios al dobândirii
de drepturi politice şi culturale pentru Români.
In urma legăturilor lor strânse cu Ţara, unde unii
din ei aveau chiar vii şi moşii, Românii braşoveni
se găseau oarecum într'o situaţie excepţională.
Aceasta a fost şi cauza principală a persistenţei
lor neclintite în strămoşeasca pravoslavie.
Subt domnia bunului împărat Iosif II, primul
care prin edictul de toleranţă dela 1781 rupse
zăgazurile privilegiilor, Românii braşoveni făcură
Premergătorii: Cepescul
vului (Academia Kioviensis) a mitropolitului Petru
Movilă, unde îşi rusificase şi numele. Al doilea
este excelentul om de cultură de atunci al nea
mului nostru, care prin calităţile sale distinse, tru
peşti şi sufleteşti, a provocat chiar şi admiraţia
Saşilor şi a Ungurilor. Amândoi sunt cunoscuţi
şi prin frumoasa lor activitate literară.
In timpul acestor doi corifei ai învăţământului
şi ai culturii româneşti a Ardealului se iveşte şi la
Braşov necesitatea înfiinţării unor şcoale mai înalte.
Deocamdată se discuta planul «ridicării şi înte
meierii unei şcoale pe seama atotprotopopiatului
(Ţării Bârsei) în care să poată desăvârşit candi
daţii de preoţie şi dascălii... învăţăturile a să
vârşi *, dar tratativele nu duseră la nici un re
zultat. In acest timp şcoala românească a Braşo
vului, compusă numai din trei clase, se acomodase
necesităţilor izvorîte din ocupaţia principală a Ro
Şcoala veche a Românilor din Braşov, numită «şcoala ori- mânilor de aici: comerţul. De aceea se dădu o
şească» zidită in 1760 pe locul şcoalei dela 1597 Astăzi importanţă deosebită studiului limbii greceşti,
muzeul şi arhiva bisericii Sf. Niculae limba dominantă în viaţa comercială de atunci a
Europei orientale. Căci legăturile neguţătoreşti ale
progrese însemnate. Braşovul dădu şi pe primii Românilor braşoveni mergeau până la Veneţia,
«directori ai şcoalelor naţionaliceşti neunite din Triest, Viena, Lipsea, Marsilia, Constantinopol,