Page 8 - 1933-04

198 b o a b e d e g r A u

In anul 1834 vrednicii * purtători de grije » ai La început Braşovenii credeau că vor putea
nouei parohii anunţau într’un însufleţit apel pen­ realiza măreţele lor proiecte cu legatele şcolare
tru sprijinirea bisericii că «pe lângă biserică, spre ale marelui ban Grigorie Brâncoveanu, ale fostu­
fericirea pruncilor noştri şi podoaba neamului lui mitropolit al Ţării Româneşti, Dositei Filitis,
s’au aşezat în acest curgător an şi o şcoală şi ale celorlalţi donatori ai bisericii Sf. Treimi din
naţională ». Braşov-Cetate. Spre acest scop ei se adresară epi­
scopului Vasile Moga la Sibiu, cu rugarea să in­
tervină la guvernul Transilvaniei — căci nu se
putea mişca pe atunci nici o piatră fără «voe
prea înaltă»—pentru aprobarea şi punerea în
lucrare a planului.
înştiinţat de cererile stăruitoare ale Românilor
guvernul Ţării institui în primăvara anului 1838
o comisie compusă din cinci membri, între cari
şi un reprezentant al său, care să studieze che­
stiunea la faţa locului şi să elaboreze un plan cu
modalităţile de realizare. Lucrările acestei comisii,
în care episcopul Vasile Moga fu reprezentat prin
protopopul Braşovului Ioan Popazu, înaintau însă
foarte încet din cauza complicaţiilor ce se iviră
mai ales în urma cererii nestrămutate a Românilor,
ca aceste şcoale să-şi păstreze independenţa lor
naţională şi confesională. De aceea nici planul unei
şcoale comune «greco-romane * cu patru clase
gimnaziale, o clasă comercială, una «reală » şi
una «filosofică », elaborat de către această comisie
în anul 1840, nu putu dobândi asentimentul lor.
Românii braşoveni doreau o şcoală mai înaltă,
curat naţională şi de 3ceea nu se alese nimic de
George I. Nica (1792—1870) întâiul inspector
al * Şcoalelor Naţionale » din Braşov-Cetate.
A contribuit foarte mult la venirea lui Gheorghe
Bariţiu la Braşov şi la intemeerca «Gazetei
Transilvaniei»
Aşa a luat fiinţă prima şcoală românească din
Cetatea Braşovului din care avea să se nască,
printr’un concurs fericit de împrejurări, «şcoala
naţională centrală » a Românilor braşoveni cu ma­
rele şi vestitul ei gimnaziu — liceul de astăzi
« Andrei Şaguna ».
In acest proces repede şi neaşteptat de desvol-
tare a învăţământului românesc al Braşovului a
intervenit şi un nou şi hotăritor factor dinamic
extern. A fost contribuţia vechei acropole dela
gurile Târnavelor la avântul naţional al Româ­
nilor de aici. Experienţa de aproape un secol a
celui mai important centru şcolar românesc de
până atunci al Transilvaniei nu putea să nu fie
şi spre folosul cetăţii dela poalele Tâmpei. Chiar
profesorul nouei şcoale din Cetate, Dimitrie
Lcca, un frate al pictorului Constantin Lecca, Rudolf Orghidan (1797—1862) mare spriji­
fusese elevul şcoalelor dela Blaj. Tot astfel şi nitor al şcoalelor; a editat in 1837 «Foaia
Gheorghe Bariţiu, Iacob şi Andrei Mureşianu, Duminicii », întâia revistă românească
cari primiră cu bucurie unul după altul, invi­ a Braşovului.
taţiile Braşovenilor de a se stabili între ei şi de a
lua asupra lor greaua sarcină a organizării şi con­ toată munca îndelungată şi costisitoare de aproape
ducerii nouilor şcoale. şapte ani a comisiei guvernului Transilvaniei.