Page 26 - 1933-05

C R O N 1 C A 3 0 3

Prin aşezarea in străinătate, existenta spirituală a lui C. pânire a colectivităţii, e de pane, dar timpurile se leagă şi
Antoniade s'a frânt in două sau şi-a croit singură o mare depărtările se umplu dacă avem in mână această cheie de
răscruce. Pentru jumătatea ei de tinereţe şi de găndire, Carlyle vrăjitor autobiografică. Uitaţi-vă puţin in lumina minţii la
a fost un simbol şi un mijloc de descătuşare şi de rostire, pentru hărtia vărgată pe care « Cultura Naţională » a tipărit Machiavelli
partea de bărbăţie şi de faptă, Machiavelli. Autorul se pove­ şi veţi descoperi in filigrană chipul de diplomat, ascuţit prin
steşte puţin el insuşi in intâmplârile lumeşti şi in sbuciumul studii şi practici juridice şi visător prin meditaţii filozofice,
lăuntric al eroilor săi, fireşte, nu liric, intr'un fel pe care nu al lui Const. Antoniade.
i-1 ingădue nici firea nici disciplina de găndire, ci mai adânc, Volumul intâiu e o mare frescă istorică. Renaşterea, luminată
prin imbinare cu propriile Îndeletniciri şi idealuri şi prin ca de o lampă lăsată pe pământ, de • Principele * lui Machiavelli,

Sală de gimnastică dela căminul de ucenici din Câmpina

desvoltarca până in ramurile ei din urmă a unei metode ne­ îşi arată marginile, figurile şi ideile politice. E ca un capitol
contenit prezente. El lucrează la fiecare, cu aceeaş iubire şi stufos şi eroic al unui Iakob Burckhardt românesc. Din când
obiectivitate, cu care ar lucra un meşter pictor la doi sfinţi in când trece prin fund şi Machiavelli. Mediul acesta e un
purtându-i numele şi trebuind să împodobească biserica din material din care e de închipuit că volumul al doilea va lămuri
oraşul lui de naştere. Trecătorii obişnuiţi n’au să bănuiască cum marele observator şi cugetător politic şi-a extras minu­
niciodată fiorul de viaţă şi legătura cu locul, care pogoară din natele cărţi. Ca pregătire şi ca intâe probe cartea e intr’adevăr
făpturile aureolate şi suprapământeşti, zugrăvite altminteri impunătoare. (Ar fi fost poate mai bine să se ocolească franţu-
fără nicio asemănare cu vreo fiinţă vie. Numai noi vom şti să zisme, uneori hazlii, ca: Frumos, viguros, rupt la toate abili­
deosebim sau să simţim sub hainele de demult ale mucenicilor, tăţile corporale, pag. 84; Cei opt se grăbesc să aresteze toată
inima şi dorul să se mărturisească urmaşilor al meşterului lista şi să strige la conspiraţiune, pag. 393; nu au lipsit cei ce
iconar. Dela Carlyle la Machiavelli e mult şi dela năzuinţele strigă la indecenţă, la cinism, la libertinaj, pag. 335. Amintirea
filozofice de înălţare a individului până la cele politice, de stâ- Iui Caragiale şi a lui Kir Ianulea ar fi trebuit să apere).