Page 29 - 1933-05

306 B O A B E D E G R Â U

convingere însufleţiţi şi eroici, au crescut o noui pituri tea, pe care i-o pregătise in regulamentul de funcţionare,
muncitoreasci iraliani, mai productivi, mai dornici de viaţi, bitrinul s’a retras. Curând starea bugetului a tras alte
mai încrezitoare in sine şi mai mindri de ţara cireia ii apar­ margini, şi mai strimte, de ordin material, acelei libertăţi.
ţine, decât niciodată în cursul istoriei fericitei peninsule. Muzeul Social a trebuit si se mulţumească, după aceea,
Pilda aceasta nu trebue Pierdută pentru noi şi pentru ni- timp de ani, cu lucrări numai de amănunt. El fusese insă

Sala de lectură la Biblioteca dela Cantina muncitorească din Capitali

meni, oricât ar fi părerile de deosebite în alte domenii. Iată gândit ca un aşezământ pus in serviciul întrebuinţării cit
ce poate da acţiunea conştientă şi stăruitoare pentru ridica­ mai rodnice pentru pătura muncitorească a timpului ei li­
rea muncitorului şi încadrarea lui in cea mai inaltâ viaţă ber. Preocuparea oficială românească a luat înainte, cum se
culturală a vremii. vede din date, preocupării oficiale internaţionale. Muzeul
In România, incă dela înfiinţarea in 1920 a Ministerului Social a colaborat in acest domeniu cu Direcţia Muncii din
Muncii, şi-a făcut loc o preocupare asemănătoare. Ea se încadrase acelaş Minister, care treptat a luat asupră-şi tot mai multe
la început in organizarea, cu nume francez, a Muzeului Social, atribuţii şi în cele din urmă şi le-a însuşit pe toate, când Di­
dar cu scopuri mult mai largi decât celălalt. Consiliul lui s’a recţia Muzeului Social, prin legea de reorganizare a mini­
bucurat, la intâile şedinţe, de preşedinţia unui om ca răposatul sterelor din 1929, s’a desfiinţat.
Krupenski, care, cu toate că putea să pară cam vechiu faţă Ministerul Muncii a făcut pentru muncitori publicaţii spe­
de bătăioasele porniri ale vremii şi de o ucenicie de ani de ciale, dela Calendarele Muncitorului, din întâii ani, până 1a
zile in asigurările muncitoreşti cu liniştea lor de socialism de cărţile de cultură profesională, economică, socială şi generală,
Stat, s’a dovedit neaşteptat de voioiu şi de' întreprinzător. tipărite de curând, ca Întâia bibliotecă de acest fel, gândită
Păcat că împrejurările nu i-au îngăduit decât participarea atât de larg şi împlinită, din punct de vedere tehnic, atât de
la schiţarea in linii mari a unui plan de activitate. Când a frumos. El a organizat cursuri pentru lucrători, care au ajuns
văzut că Muzeul Social nu e lăsat să lucreze cu toată liberta- până la forma ideală de Universitate a Muncii, abia încercată