Page 3 - 1933-05

274 B O A B E D E G R Â U

Herăstrău, devenită, dela 1929, Academia de înalte neralogie şi geologie, aplicate la agricultură, geniu
Studii Agronomice, Bucureşti. rural, arpentaj şi construcţii rurale, botanică şi
Este una din instituţiile culturale cele mai vechi silvicultură, grădinărie şi creşterea viermilor de
ale României; în 1928 şi-a serbat jubileul de 75 mătase şi a albinelor, contabilitate agricolă, zoo­
ani. Evoluţia ei este împletită cu cele mai însem­ tehnie şi economie rurală.
nate evenimente economice şi culturale ale istoriei Primul director al şcoalei a fost numit C. Slă­
tineanu, iar conducerea lucrărilor prac­
tice a fost încredinţată unui specialist
adus dela Hohenheim, din Germania,
anume W. Konzelmann. Ni s’au păstrat
în original planul de exploatare întocmit
de acesta pentru moşia Pantelimon.
In anul 1857 urmează la direcţia
şcoalei C. N. Racotă, iar după acesta
în anul 1863 P. S. Aurelian.
Din anul 1867 s'a introdus în program
un curs de silvicultură, iar şcoala a fost
denumită, începând din acel an, Şcoala
Centrală de Agricultură şi Silvicultură,
nume pe care l-a păstrat până în anul
1893, când s'a întemeiat Şcoala Specială
de Silvicultură dela Brăneşti,
Pentru desvoltarea ce luase şcoala
dela Pantelimon, localul de acolo era
Faţada Academiei de înalte Studii Agronomice
neîncăpător. Eforia Şcoalelor ar fi dorit
moderne a României. Pe catedrele şi în fruntea să mute şcoala în clădirile Mănăstirii Văcăreşti.
ei au lucrat oameni, cari au jucat un rol însemnat Acest gând nu s’a putut împlini din pricina împo­
şi dincolo de hotarele largi ale agriculturii şi şti­ trivirii Mitropolitului Nifon.
inţei agricole: C. Slătineanu, C.
N. Racotă, P. S. Aurelian, V.
Cârnu-Munteanu, N. Filip, C.
Sandu-Aldea, directori şi profe­
sori ; Pană Buescu, C. F. Robescu,
Marcel Brândză, W. Knechtel, FI.
Pomponiu, Alexe Marin, Gh.
Maior, I. Haşeganu şi alţi pro­
fesori, pentru a nu cita de cât
câţiva dintre aceia ce nu mai sunt
în viaţă.
Şcoala de Agricultură Herăstrău
îşi trage fiinţa din şcoala înfiin­
ţată în 1833 de Ştirbei-Vodă, pe
moşia Pantelimon, sub numele de:
* Institutul de Agricultură d e l a
Pantelimon k E cea dintâi şcoală
de Agricultură a Munteniei. In
Moldova, cu 10 ani mai înainte,
începuse a face un curs de agri­
cultură la Academia Mihăileană,
Ion Ionescu dela Brad.
Şcoala dela Pantelimon a fost Biblioteca studenţilor
întemeiată pe moşia Eforiei Spita­
lelor Civile, care a fost luată în arendă, în acest S’a ales atunci domeniul Statului, Herăstrău, din
scop, pe timp de 15 ani. partea de Nord a Bucureştilor, ca fermă a şcoalei şi s’a
Pe lângă şcoală era prevăzut a se înfiinţa o hotărît construirea unui nou local pe acest domeniu,
fabrică de maşini şi instrumente agricole, o pe­ acolo unde se găseşte azi Academia de înalte Studii
pinieră de duzi, o gndină de pomi roditori şi de Agronomice. Piatra fundamentală a acestui local a
legume, şi o fermă. Materiile care se predau în fost pusă în anul 1868, de tânărul domnitor Carol,
şcoală erau: elemente de fizică, de chimie, de mi­ iar şcoala a fost mutată aci în Decemvrie 1869.