Page 30 - 1933-05

C R O N I C A 3«3

cu metode de lucru americane, ca alegere de oameni, ca urmă­ aplicaţie administrativă şi când de stand de expoziţie a unei
rire statistici a activităţii zilnice, ca supraveghere şi ritm comun. organizaţii biurocratice. Funcţionarea e lină, ca a unei maşini
O şcoală de funcţionari de biurou in România ar trebui sâ facă care a înlăturat sgomotul şi sguduitura. Totul e parcă închis
practică, cel puţin de probă, câteva zile, în acest serviciu. sub un clopot de sticlă, ireal şi sortit numai să fie arătat, la
El capătă, fără căutare anume, când înfăţişare de şcoală de prilejuri sărbătoreşti de mare exhibiţie.

Serviciul codificării, dela Recensământul Populaţiei

Teatru, muzică, radio, cinematograf

CINEMATOGRAFUL ŞI RADIOFONIA. — Secolul al perceput asupra lor s’a ridicat la o sumă cât întreaga subvenţie
douăzecilea a pus două mijloace noui in serviciul culturii, dată de Stat teatrelor şi operelor. S'ar putea zice fără primejdie
unul şi altul biruinţe ale tehnicii. Răspândirea lor n'a cunoscut de greşeală, că la noi cinematografele întreţin teatrele. Cele
margini. Trăim intr’o epocă a cinematografului şi a radio­ 50 de cinematografe din Bucureşti pot, in zile bune când au
foniei. Ele au ajuns până intr’atâta o trebuinţă a mulţimii, câte şapte reprezentaţii pe zi, să cheme la ele până la 150.000
din metropolele europene sau americane până in staţiile pier­ de spectatori. In patru zile fiecare cetăţean al Bucureştilor
dute din colonii, încât nu se poate să nu oprească luarea aminte poate să treacă prin faţa unui film. In acelaş timp, capaci­
a pedagogului social. El e pornit, intâiu, să le cerceteze şi, tatea maximă a sălilor de spectacol mai înalt, teatru şi con­
apoi, să extragă partea de adevărat folos sau să indrumeze certe, chiar in zile de matineu, abia dacă e de 10.000 de spec­
spre scopurile ideale. tatori. Pentru ca fiecare locuitor al oraşului să poată lua parte
Cinematograful este astăzi spectacolul popular prin exce­ odată la un astfel de spectacol, ar fi nevoie de cel puţin 60 de
lenţă. Teatrul n'a cunoscut niciodată atracţia şi afluenţa acestui zile in şir. E o mare deosebire de absorbţie şi, prin aceasta,
ultim venit şi temut concurent. Abia jocurilţ antice sau în­ in puterea de înrâurire. Valoarea educativă a cinematografului
trecerile sportive din zilele noastre pot să dea o părere ase­ poate să fie infinită. înrudirile lui cu teatrul sunt de elemente,
mănătoare. Până şi în România, unde n'am avut niciodată mai nu de esenţă. Nicâiri unul nu se află sub aceeaş privighere
mult de 500 de cinematografe, numai impozitul pe spectacole şi îndreptare cu celălalt. Nu şi-ar putea decât strica reciproc.