Page 31 - 1933-05

3*4 B O A B E D E G R Â U

Putem lisa de o parte fimul obişnuit şi cinematograful ca matograf educativ dela Roma. Acest Institut e o ramură, care
întreprindere curat comerciali exploatată pentru un cit mai a ajuns de sine stătătoare datorită sprijinului material şi spi­
mare câştig şi firi altă consideraţie. Ca problemă socială ele ritual dat de Italia, a Institutului Internaţional de cooperare
îşi au capitolul lor aparte, care nu ne priveşte destul aici şi intelectuală dela Paris. Secretarul de pe vremuri al acelui In­
de aceea mi voiu mulţumi abia si-1 schiţez. Statul s’a îngrijit stitut, d-1 G. Oprescu, e astăzi membru in consiliul Insti­
pretutindeni de un control asupra lor, chiar acolo unde cen- tutului dela Roma şi apare regulat la şedinţele pe care el le
sura c mai uriti şi libertăţile părerilor mai neîngrădite. S’a ţine. In felul acesta România rămâne intr’o legătură directă
recunoscut prin aceasta caracterul popular al spectacolului de cu toată activitatea desfăşurată acolo. Aceasta se oglindeşte
cinematograf, şi şcoala nu numai de gust, dar de moralitate lunar in frumoasa revistă a Institutului care se tipăreşte in
publici, pe care o înfăţişează. Teatrul a rămas un spectacol nu mai puţin de patru limbi.

s.

Secţia de perforare a cartelelor, dela Recensământul Populaţiei

pentru puţini, care se infrânează singur şi intră altfel in viaţă Chestiunea filmului educativ are două laturi, care uneori
decât cinematograful, ca să răscolească imaginaţia mulţimilor se confundă. E, de o parte, filmul propriu zis didactic şi, de
şi să trebuiască pus sub pază preventivă. Aceste primejdii şi alta, filmul educativ in general, cu un inţeles destul de
trebuinţe le face vădite pentru film, comisia de control care îşi larg. Cel dintâiu e un film special şi are in vedere numai
întinde in toate ţările foarfecele. Ea funcţionează şi la noi, populaţia şcolară, pe când cel de al doilea priveşte toată
respingând in întregime unele filme de un erotism şi morali­ clientela cinematografelor. Se întâmplă ca filmul curat di­
tate neingăduitâ sau de un patriotism care nu poate să se im- dactic, menit reprezentării intr’o clasă de şcoală, cum ar fi un
pace cu sentimentele noastre naţionale, tăind adesea pasagii film ştiinţific sau de călătorie, să poată fi trecut unui cinema­
răslcţe cu ceva deochiat in ele sau ciopârţind şi indreptând tograf de bulevard. Aşa sunt filmele de scurt metraj, de pe
cel puţin traducerile şi dialogurile in româneşte, de atâtea ori Dunăre şi din Carpaţi, făcute in ţară de Casa Ufa. Aceasta nu­
sub orice critică. E o muncă nevăzută de cei mulţi, ocărită mai ca să dăm o pildă, dar ele sunt nenumărate.
de interesaţi şi de netăgăduit folos. Sarcina filmului şcolar a fost luată la noi in chip firesc
Ceea ce ne priveşte insă in deosebi e filmul etfucativ. Pro­ asupra sa de Casa Şcoalelor. Ea a însemnat, in diferite vre­
blema există ca preocupare internaţională, dovadă imediată muri, după diferitele posibilităţi puse la îndemână, distri­
de însemnătatea ei, şi este dată in seama Institutului de cine- buţie de aparate şi împrumutare fără plată de filme, anume