Page 33 - 1933-05

3x 6 B O A B E D E G R Â U

E timpul si st revadi această echivalare şi si se dea un termen tot aşa de pătimaş şi de numeros, caracterizat prin capul strâns
până când Casele se vor aproviziona cu un număr înde­ in cercul galenei şi scufundat in sine, ascultând glasurile, auzite
stulător de filme educative, pentru ca programele si nu su­ numai de el.
fere. Aceste filme vor putea folosi apoi cinematografelor Radiofonia românească foloseşte postul de emisiune dela
ambulante şi cinematografelor culturale, care nu pot trii Băneasa, care nu e destul de tare ca să lupte cu posturile
tocmai din inexistenţa unui repertoriu adaptat menirii şi ţărilor vecine tocmai in părţile de pământ unde ar fi mai grab­
functionirii lor. nică nevoie să pătrundă cuvântul şi cântecul românesc. Postul
Societiţile culturale sunt cele mai nimerite si ajute această experimental dela Blaj nu e decât o rezervă tactică, fără însem­
evoluţie. Ele pot s'o ajute direct şi indirect. Direct, prin între­ nătate astăzi pentru activitatea proprie radiofonică a ţăni.
buinţarea cât mai deasă în activitatea lor a acestui minunat Din punct de vedere tehnic, avem Încă de lucrat. Pe de altă
mijloc de uimire şi de atracţie, fie înfiinţând cinematografe parte, cei vre-o 100.000 de abonaţi, chiar dacă am socoti şi vreo
stabile, fie pornind in teritoriul propriu aparate ambulante, 150.000 de clandestini, arată, cu un sfert de milion de ascultă­
insă nu numai cu scopul realizării de venituri, cum se în­ tori la o populaţie de peste 18 milioane, un procent îngrijitor
tâmplă in cele mai multe cazuri astăzi, când cinematografele de mic. Societatea de radiodifuziune e datoare să sporească
societăţilor, arendate unor întreprinzători obişnuiţi, nu se pe toate căile acest număr prin propagandă şi publicitate, prin
deosebesc prin nimic de cele comerciale. Indirect, chiar prin programe atrăgătoare, prin înlesniri sau ispite de alt fel. E
cererea de filme culturale, ceea ce înseamnă putinţa de des­ vorba deci de ceva mai mult decât de acoperirea cheltuielilor
facere pentru producători, şi prin pregătirea încet, încet, a de exploatare sau de asigurarea unor beneficii oarecare capita­
atmosferei prielnice şi a interesului public. Mai ales in mâna lului investit şi Statului. Radiofonia e un mijloc de cultură
lor stă soarta filmului românesc şi a filmului cultural. Meritele şi el trebue pus la îndemâna câtor mai mulţi. Şutul e in­
le-ar fi aşa de mari, izbutind sau îndreptând intr'acolo, încât teresat vital la aceasta. Societatea trebue s'o ştie şi să se îndrepte
face să-şi încordeze toate puterile; dealtminteri, in toate ţările cu un pas mai grăbit spre ceea ce se aşteaptă dela ea. Oameni
se aşteaptă foarte mult dela societăţile culturale in acest do­ de ştiinţă şi literaţi cu o mare însufleţire şi pricepere ii stau
meniu, iar la noi, oricine răsfoieşte regulamentul de încu­ in ajutor. Tehnicienii administrativi să-şi facă şi ei datoria.
viinţare şi de funcţionare a cinematografelor, le întâlneşte, Lor li se cer directivă şi stăruinţă. Măsurătoarea isprăvii lor
amintite cu mari nădejdi, la fiecare pagină. Unde mai pun că, e cifra abonaţilor.
pe lângă satisfacţiile înalte de ordin ideal, societăţile pot avea, Radiofonia transformă întreaga ţară intr'o sală de conferinţe
din contactul cu cinematograful, mari beneficii materiale, sau intr'o sală de concert. Intr’un sat de pe Ceremuş, unde
care să le înlesnească munca in alte domenii. In această nu poţi să ajungi decât călare şi după ce au trecut câteva zile
privinţă poate sta tuturor pildă activitatea cinematografului dela cea din urmă ploaie, deschizi aparatul şi asculţi pe Iorga
«Astra * din Braşov, care a făcut să culeagă atâtea roade, sau pe George Enescu, iţi ceteşte din operele lui numai pentru
vrednice de toată preţuirea. Despărţământul local. tine Rebreanu sau cântă in completul ei Filarmonica. Acelaş
Radiofonia e o nouvenită faţă de cinematograf. Cinemato­ program se aude în acelaş timp şi tot atât de limpede şi de
graful a avut tot timpul ca să sufere şi de şovăieli şi crize; aproape, la Oraviţa, la Sighet sau la Balcic. Sutele de kilometri
dacă n’aş aminti decât de trecerea, destul de proaspâtă, dela depărtare, munţii şi apele, furtunile cu trăznet sau zăpada,
filmul mut la filmul sonor; radiofonia e încă tânără şi in plină nu sunt nicio piedecâ • Atenţie! Aci Radio-Bucureşti ♦ . Crai­
desvoltare. Una se îndreaptă către ochiu şi cealaltă către ureche, nicul e nelipsit dela postul lui şi vorbeşte totdeauna la fel de
cu toate îndoielile pedagogului, care se teme de această încân­ răspicat şi de liniştit ca să poată fi urmărit de 250.000 de ascul­
tare pasivă, fără participarea proprie şi putinţa popasului de tători. Toată noaptea e plină de capete şi in aşteptare, la frea­
meditaţie al subiectului, ca şi cum cea dintâi şi cea mai mare mătul plecat prin văzduhurile stelare ca să ducă vestea ştiinţei
educaţie n’ar fi o contemplare, a naturii sau a lumii încon­ şi a frumuseţii, a adevărurilor sorbite cu nesaţiu şi a desfătărilor
jurătoare. Exerciţiul şi poticnelile vin şi ele mai târziu, stârnite estetice simţite cu fiori. Te aşezi in faţa microfonului alb,
şi îndrumate de puternicele impresii ale acelei contemplări, abia mai mare decât un ghioc, spânzurat de două baiere
mute şi nemişcate. înaintea ta, şi când deschizi gura, un sfert de milion de oameni
Radiofonia, ca mijloc de educaţie şi de legătură intre popoare, din tot cuprinsul pământului românesc, şi mai de departe,
a primit toate recunoaşterile şi in întâiul rând pe cea interna­ de pe apa Ghenezaretului, de unde ne-a ascultat intr’o zi Beza,
ţională. O secţie a Institutului de Cooperare Intelectuală se ocupă rămân luâtori aminte la glasul de chemare. Abia acum, şi
in deosebi cu problema radiofoniei. Una din cele mai frumoase datorită radiofoniei, începem in adevăr să pricepem ce-i aceea
şi mai noui anchete pe care le-a publicat a fost aceea asupra popularizare, pentrucă legătura cu o mare, cu o nemăsurată
cinematografului şcolar. Ce a făcut fiecare Stat in pane, nu mulţime de oameni, se face in aceeaş clipă, deadreptul şi sub
mai e nevoie de amintit. De câţiva ani suntem martori ai unei ochii noştri. Presa şi cartea par, alături de ea, greoaie, risipite
întreceri, care se transformă uneori in luptă pentru stăpânirea şi imperfecte; teatrele antice in amfiteatru, cu cerul acoperiş
văzduhului nu numai asupra propriului teritoriu, dar cât mai şi cu cei 50.000 de spectatori gălăgioşi sau, mai sub simţurile
departe; e o luptă de kilowaţi, de înălţime de turnuri şi de noastre, un stadion dela Wembley, o barbară şi meschină
lungime de undă. S'a născut aproape un nou patriotism radio­ îngrămădire de câţiva oameni, la cari trebue să răcneşti ca
fonic in jurul mărimii postului de emisiune sau al excelenţei să te înţelegi, sau să le fad semne prin steaguri sau discuri
programului naţional. Alături de oastea sportivilor, din lumea numerotate. Aşează-te la microfon! Linişte, in odăiţa capitonată.
educaţiei fizice, caracterizată prin footbalistul vibrând in aer Vorbeşti normal, fără nirio sforţare, şi un sfert de milion, un mi­
in întâmpinarea mingei lansate, s'a ivit radiofonistul amator. lion, mai multe milioane de ascultători te urmăresc, normal.