Page 34 - 1933-05

C R O N I C A 3i 7

firi nicio sforţare, !n aceeaş clipi, uneori, prin retransmisiune, zaţiei moderne, pentru ci se păstrează deopotrivă de departe
pe tot rotogolul pimintului. « Atenţie! Aci Radio-Bucureşti». şi de tendinţele de impunere didactice ale inviţimintului,
Radiofonia a fost priviţi dela Început ca o întreprindere ca şi de orice improvizaţie şi de creare ad hoc, rămâne o
de bine public, oricare i-ar fi fost forma de exploatare. In problemă de program. Problema punerii la îndemâna câtor
aceasti privinţi, ea inci odati a întrecut cinematograful. mai mulţi a acestui program e dela sine înţeleasă, dar vine
Si luim numai o pildi. Filmul fiind spectacol şi redind in al doilea rind şi e de ordin material.
viaţa în înfiţişarea intuitivi şi in mişcirile ei, cu mult mai Programul nostru de radio a fost dela inceput privit in
tari concentriri, pe de o parte, decit teatrul, iar, pe de alta, aceasti lumină. îndrumarea, dată de atunci, s'a păstrat în­
cu un orizont spaţial şi material mult mai cuprinzător, a ajuns treagă, deşi micile schimbări urmate, mai mult pentru adap­
dela intâile creaţii şi se menţine intr'un însemnat procent al tările de moment sau pentru mulţumirea trebuinţelor de
producţiei in marea aventuri, care se face de atâtea ori cri­ conştiinţă a unei inaintiri şi participări proprii, ar putea, la
minalii ti, şi in marele sentiment, care se face de atâtea ori o privire superficiali, si lase părerea unor oscilaţii. Spiritul
erotism, cu aproape toate actele lui, sugerate cât mai nein- acestui program e bun şi de cele mai multe ori realizările sunt
doelnic, atunci când nu pot fi chiar aritate şi analizate in toate vrednice de el. Personalităţi de seami, societăţi culturale şi
stadiile lor. Nu exişti, in schimb, post de radio, nici chiar autorităţi trebue si colaboreze şi mai strâns pentru ca dela
acelea care se ridici pentru dirâmarea actualei aşeziri sociale postul românesc de emisiune România întreagă, de plugari
a lumii, care si trimeati in lume nici pe departe ceva asemă- şi de orăşeni, de tineri şi de vârstnici, de profesionişti şi de
nitor şi care si nu poati fi ascultat, excepţie ficând de dife­ sportivi, de Români de baştină şi de populaţii conlocuitoare,
ritele grade de pricepere şi de interes, cu o egali luare aminte. si afle zilnic surea adevărată a lumii şi a ţării, cu visurile şi
Daci aş indrizni si întrebuinţez in aceasta cuvinte atât de cu durerile, cu ceea ce e permanent şi cu ceea ce e întâmplător,
didactice, aş zice ci radiofonia e mult mai cuviincioasi decât care le friminti şi alcituesc nesfârşita imagine a vieţii. S’o
cinematograful, ca arti sau şcoala pentru toţi. De aceea Şutul afle prin cei mai buni şi mai ştiutori, al căror cuvânt si aibă
e mult mai legat de desvoltarea d decât de orice alţi formi tot răsunetul şi toată încrederea cuvenită.
de rostire publici. Pe lingi dreptul regalian asupra vizduhului Acţiunea culturali găseşte in radiofonie un neasemănat
de peste propriul teritoriu, pe care 11 poate trece altcuiva, el colaborator. Datoria ei e să-şi ia toată sarcina de propagandă
pistreazi acest drept, mult mai scump, de vreme ce priveşte pentru immulţirea putinţelor de ascultare, fie deadreptul împăr­
pe om ca un aluat transformabil şi inilţarea lui ca o supremi ţind sau uşurând procurarea de aparate, fie indirect, pnn indemn
lege, dreptul asupra indrumirii şi supravegherii programelor, şi publidute. Fiecare societate culturali, alături şi in acelaş
pentru ca ele si reprezinte şi si rispândeasci intr’adevir in timp cu înfiinţarea bibliotecii, a cărţii mute, trebue de acum
întregul popor, cea mai buni ştiinţi, cea mai de seami arti, si ducă in toate părţile aparatul de radio, cartea vorbită, scrii­
cea mai sinitoasi informaţie, cel mai curat spirit naţional. torul care se face glas şi prezenţi ideali vie, vioara care se
Specialişti şi comisii de programe, in care intri, in alte ţiri schimbi in cântec, sub cele mai înzestrate degete. Grija şi
ca şi la noi, oameni de culturi netigiduiţi, oameni de ştiinţi, cheltuiala transportării pentru şezători, mai ales la ţari, de­
oameni de arti şi reprezentanţi oficiali sau nu, ai marilor ca­ parte de once linie umblată şi pe anotimpuri care izolează
tegorii de preocupiri sau de aşezăminte, îşi împart răspunderea, chiar ţinuturi de mare circulaţie, au căzut deodată. Firi ca
atât de grea, a unui program integral, liberat de orice bun radiofonia si poati înlocui sau si vrea si îndepărteze producţia
plac şi potrivit, rând pe rind, prin împărţirile lui, pentru toate directă şi contactul imediat, ea a uşurat şi a îmbunătăţit ne­
îndeletnicirile şi toate vârstele. spus întreaga acţiune culturală. La noi şi in toate părţile,
Lăsând in grija altora partea curat tehnici, de creştere a organizarea ei trebue făcută dm nou, după această nouă for­
putinţelor şi de imbunitiţire a calităţilor emisiunii, problema mulă de cristalizare.
radiofoniei, cea mai culturali dintre toate aşezimintele civili­

Turism, sport, educaţie fizică
#
DELTA DUNĂREI. — Din cind in când pimintul dela piardă iari in ceţurile răsăritene, şi, mai adine decit în ele,
gurile Dunirei, închis intre braţele fluviului şi cunoscut cu in uitare.
numele lui de literă grecească, ne cere din nou luarea Acum Delta se intoarce intre noi cu imagina Iui Jean
aminte. Un om de ştiinţi descopere o nouă ipoteză despre Bart care ne-a lisat. Multă vreme nu se va putea vorbi de
origine şi desvoltare sau un călător îndrăgostit de frumu­ aici o problemă a Dunărei fără si nu se amintească numele
seţea sălbateci a locurilor doreşte o organizare de pătrun­ lui. El a murit servind fluviul acesta măreţ, ca un căpitan
dere sistematici in regiune; negoţul se împiedică de vreun de vas la provă. L-a umblat, l-a iubit, l-a cercetat, l-a zu­
prag de nisip zidit de Întâlnirea apelor mai uşoare, dulci, grăvit, l-a apărat şi a căzut cu ochii plini de d. Isprăvise
cu apele mai grele, sărate, sau un mare scriitor visează aici tocmai de tipărit Europolis, marele roman al Sulinei. Nu
la marginea Mirii cu un far verde înaintat in larg şi ame­ ştiu cit timp a scris la carte, dar ştiu cit a ciocănit-o până
stecat seara cu stelele, şi Delta îşi face loc In gândurile să-l mulţumească. Era intăiul lui roman şi avea temeri. Ispita
noastre îndreptate de obiceiu in altă parte. Ea se revarsă mărci compoziţii epice il furase şi a trebuit s’o asculte, dar
atunci iari in publicistica noastră pentru ca in curând si se transcria mereu, întreba. Manuscrisul gata a luat drumul