Page 4 - 1933-05

G. IONESCU-ŞIŞEŞTI: ACADEMIA DE ÎNALTE STUDII AGRONOMICE 2TJ

gelui Carol I, a membrilor guvernului: D. Sturdza, versitari. Se consacră astfel caracterul superior al
prim-ministru; Const. Stoicescu, ministru al Agri­ învăţământului în aceste şcoale.
culturii; Spiru Haret, ministru al Instrucţiunii Pu­ Din anul 1909, potrivit hotărîrii Consiliului pro­
blice, a preşedintelui Senatului P. S. Aurelian, fesoral, aprobată de Minister, nu se mai primesc
fost director al şcoalei, a primarului Capitalei C.
F. Robescu, fost profesor al şcoalei, a profesorilor,
a elevilor şi invitaţilor.
Sărbătorirea s’a desfăşurat în localul şcoalei re­
construit, după incendiul care-1 mistuise în parte,
in anul precedent.
Cu acel prilej ministrul Agriculturii a făcut o
recapitulare a rezultatelor şcoalei. Terminaseră
cursurile până la 1903:
538 absolvenţi, cari îmbrăţişaseră următoarele
ocupaţii:
29 proprietari cari făceau ei înşişi agricultură.
24 arendaţi pe socoteală proprie
31 agronomi la Domeniile Coroanei
47 administratori de moşii particulare
12 administratori agricultori la difente societăţi.
7 în serviciul viticol.
4 în Ministerul Agriculturii.
3 la fermele model ale Statului.
89 in serviciul silvic.
39 în învăţământul agricol şi silvic.
19 în serviciul Regiei Tutunului. Vlad Cirnu-Munteanu, director (1887 1903)
La o parte din absolvenţi nu s'au putut aduna
date precise asupra ocupaţiei lor. în Şcoala de Agricultură Herestrău de cât baca­
laureaţi. D i n pricina îngreuerii
condiţiilor de admitere de după
1909, numărul elevilor a scăzut.
De unde numărul absolvenţilor
varia între 20—50, în intervalul
dela 1903—1912 el scade la 9, în
anul 1913, când a terminat prima
serie cu bacalaureatul şi nu s'a
putut ridica peste 13, până la
războiul cel mare.
Această scădere a frecvenţei are
însă şi cauze mai adânci. Dru­
murile ce se deschideau absol­
venţilor Şcoalei Superioare de A-
gricultură Herestrău erau puţine.
Marea agricultură particulară nu
cerea încă specialişti în tehnica a-
gricolă, — ea prefera să tragă be
neficii din utilizarea rutinară a
braţelor şi inventarului ţărănesc.
Rari erau adevăraţii fermieri, cari
să-şi fi făcut ei înşişi o pregătire
de specialitate, sau cari să caute
administratori cu această pregătire.
Laboratorul de fitopatologie Şcoala Superioară de Agricultură
nu a putut fi, decât în mică măsură,
In anul 1904 s'a promulgat legea pentru recru­ ceea ce au fost Şcoalele Superioare de Agricul­
tarea profesorilor la Şcoala Centrală de Agricul­ tură din Occident — instituţii de pregătire profe­
tură Herestrău şi la Şcoala de Silvicultură dela sională a aristocraţiei pământului.
Brăneşti. Prin această lege condiţiile de recru­ In anii 1916 şi 1917 şcoala nu a putut func­
tare sunt fixate la fel ca pentru profesorii uni­ ţiona din cauza războiului.