Page 6 - 1933-05

G. IONESCU-ŞIŞEŞTI: ACADEMIA DE ÎNALTE STUDII AGRONOMICE 279

d-1 Traian Naum, Uniunea Camerelor de Agri­ Foarte mulţi din elevi veneau din provinciile
cultură. Asistau numeroşi absolvenţi ai şcoalei din de peste Carpaţi. Se plămădea astfel şi in această
diferite serii şi mulţi agricultori. şcoală, ca în atâtea altele, unitatea neamului ro­
S’a făcut un serviciu religios pentru pomenirea mânesc şi se pregătea sufleteşte realizarea unirii.
înaltul Regent G. Buzdugan spu­
nea, între altele, în cuvântarea sa:
* De aceea găsim un fericit
prilej în serbarea şcolară de azi,
pentru a afirma convingerea noa­
stră despre necesitatea unei noui
reorganizări şi desvoltări a învă­
ţământului nostru agricol, în sen­
sul de a se transforma această
şcoală de învăţământ agricol su­
perior, într’o Facultate de Agro­
nomie, cu un caracter mixt, teo­
retic şi practic, luând de normă
şi facultăţile similare din ţările,
unde astfel de instituţii funcţio­
nează de mult timp, pentru a com­
pleta in mod desăvârşit acest
învăţământ şi a-i da toată autori­
tatea, menită a atrage către el ele­
mente de valoare. In acelaş timp
va trebui dată toată extensiunea
posibilă învăţământului inferior,
pentru a pătrunde cât mai mult în
Cabinetul de viticultură masele largi ale ţărănimii, care
formează azi o lume întreagă de
absolvenţilor şcoalei, morţi în războiu. Directorul proprietari rurali *.
de atunci al şcoalei, cel ce scrie aceste rânduri, a Legătura dintre ştiinţă şi practică era precizată
recapitulat evoluţia şcoalei. A vor­
bit apoi înaltul Regent G. Buzdu­
gan, primul ministru, V. Brătianu,
ministrul Agriculturii C. Arge-
toianu şi delegaţii tuturor institu­
ţiilor culturale care erau de faţă.
Cu acest prilej s’a pus piatra
fundamentală a Căminului Studen •
ţilor. înaltul Regent a întrebu­
inţat acelaş ciocan şi aceeaş mi­
strie de argint, cu care în anul 1868
Domnitorul Carol pusese piatra
fundamentală a localului şcoalei.
S'a bătut o medalie comemorativă
şi s’a tipărit un volum cuprin­
zând istoricul şi organizarea
şcoalei, programele analitice, mij­
loacele didactice şi statistica ab­
solvenţilor dela înfiinţare şi până
la 1927. In tot acest interval, au
terminat şcoala 970 de absol­
venţi, cari au îmbrăţişat cariera
de agricultor în exploataţiile par­ Laboratorul de Uptirie
ticulare, în întreprinderile şi ser­
viciile publice, în învăţământul agricol. .Mulţi ab­ în acest chip în cuvântarea primului ministru,
solvenţi, mai ales din promoţiile mai noui, au în­ Vintilă Brătianu:
cadrat serviciile agricole judeţene, înfiinţate după «Precum industriaşul nu mai poate sta izolat
războiu. în atelierul lui, fără să urmărească in fiecare zi