Page 9 - 1933-05

282 B O A B E D E G R Â U

Se creiază un Senat al învăţământului agricol su­ Astfel, în decurs de mai mult de trei sferturi
perior, cu reprezentanţi ai celor două consilii pro­ de veac, Şcoala Superioară de Agricultură dela He-
fesorale dela Cluj şi Bucureşti. Acest Senat coor­ restrău, azi Academia de Înalte Studii Agrono­
donează activitatea celor două Academii. mice, a străbătut un drum de desvoltare, care este
analog cu acela străbătut de alte vechi şcoli înalte:
Şcoala de poduri şi şosele, Şcoala de medicină, azi
Facultatea de Medicină. Drumul Şcoalei de Agri­
cultură a fost de sigur mai greu, pentrucă foarte
mulţi oameni, chiar dintre cei cultivaţi şi cu răs­
pundere, în trecut, şi până în vremea cea mai
nouă, afirmau că agricultura nu are nevoie de un
învăţământ agricol şi încă mai puţin de unul
înalt. Gândul lui Cuza-Vodă exprimat într’un me­
saj către Adunarea legiuitoare, de a se înfiinţa
Facultatea de Agronomie, a găsit târziu de tot
înfăptuirea.
Şa>ala de Agricultură dela Herestrău a rămas
să îndeplinească acest rol, la început cu modestie,
apoi cu un prestigiu din ce în ce mai mare; ea a
fost în tot cursul evoluţiei sale, cea mai înaltă
şcoală de agricultură a Ţării.
Dacă ea şi-a putut îndeplini menirea, printre
toate greutăţile, e datorită credinţei şi tenacităţii
acelora cari au condus-o ca directori, cum şi şti­
inţei şi devotamentului profesorilor ei.
Regret că proporţiile acestui articol nu îngă-
duesc să evoc câteva din aceste figuri însemnate
pentru istoria agriculturii şi a ştiinţei agricole.
Directorii cari s’au succedat dela 1853 până azi
au fost:
C. Slătineanu, 1852—1857; C. N. Racotă,
lS
1857— (>3l P- 8. Aurelian, 1863—1883; N. R.
Danielescu, 1884—1887; Cârnu-Munteanu, 1887-
1903 (cu o întrerupere de câteva luni în 1901);
N. Filip, 1903—/905; N. N. Andronescu, 1903—
1907; C. Sandu-Aldea, 1908—1914 (cu o între­
rupere de câteva luni în 1911), G. Ionescu-Şi-
şeşti, 1914—1919; C. Sandu-Aldea, 1919—1927;
Laboratorul de chimie G. Ionescu-Şişeşti, 1928; Alex. Nasta, 1929; D.
Busuiocescu, 1930—1932; M. Chiriţesai-Arva, 1933.
Academia de înalte Studii Agronomice din Bu­ Aceşti doi din urmă au titlul de Rector, potrivit
cureşti a continuat să progreseze în ultimii ani, legii din 1929.
din punct de vedere ştiinţific, didactic şi material. Dintre profesorii ce nu mai sunt în viaţă, despre
S’a terminat plantarea viei experimentale; s'a care s'a păstrat o mai vie amintire, pomenim pe
organizat şi înzestrat complet ferma Băneasa. S'a următorii: C. N. Racotă, de agricultură practică,
trecut în patrimoniul Academiei, încă din 1929, 1857—1863; Pană Buescu.de agricultură, silvicul­
via Pietroasa din judeţul Buzău, unde s'a înfiinţat tură, botanică şi economie rurală, 1859—1860, de
în 1932 o şcoală practică de pivnicieri. In 1931 fizică, chimie şi tehnologie până la 1864, de ma­
s’a adăugat la patrimoniul Academiei ferma şi pe­ tematică până la 1868, de chimie generală şi agri­
piniera Istriţa din Buzău, destinată a servi în colă până în 1893; Alexe Marin, de fizică, chimie
primul rând practicii studenţilor. şi tehnologie, 1859—1860; P. S. Aurelian, de
In toamna aceluiaş an, odată cu deschiderea agricultură, silvicultură şi economie rurală, 1860—
anului şcolar, s’a inaugurat Căminul Studenţilor, 1866, de economie rurală şi naţională până în
a cărui piatră fundamentală fusese pusă cu 3 ani 1900; C. F. Robescu, botanică, silvicultură şi geo­
înainte. logie, 1867—1877, fizică, chimie şi tehnologie până
Inaugurarea s'a făcut in prezenţa M. S. Rege­ la 1886; JV. R. Danielescu, botanică, silvicultură
lui Carol II, înconjurat de A. S. Regală Princi­ şi geologie, 1878—1886; W. Knechtel, horticultură
pele Nicolae, de d-1 N. Iorga, primul ministru şi dela 1878— 1910; FI. Pomponiu, geniu rural,
de miniştrii guvernului din acea vreme. 1886—1894; V. C. Munteanu, botanică şi tehno­