Page 20 - 1933-06
P. 20

IOAN GEORGESCU: ŞCOLILE DIN BLAJ                               337

         Afară  de  profesorii  distinşi,  afluenţa  cea  mare  de   socotesc  drept  părinţii  sufleteşti  ai  României  în­
         elevi  ai  Blajului  o  mai  explică  şi  înlesnirile  de  ordin   tregite  de  astăzi.  Şi  sămânţa  aruncată  de  ei  a  fost
         material  ce  li  se  făceau.  învăţământul  era  gratuit.   cultivată  cu  aceeaş  îngrijire  de  vrednicii  lor  ur­
         Dela  elevi  nu  se  cerea  nici  o  taxă.  Profesorii  erau   maşi:  I.  Budai  Deleanu,  T.  Cipariu,  S.  Bămuţiu,
         călugări,  deci  nu  aveau  nevoie  de  leafă.  Clădirile   I. Rusu, G. Bariţiu, I. M. Moldovanu, Al. Grama,
        şcolare  erau  întreţinute  de  vlă-
        dicie  din  propriile  venituri.  Nu
         numai  atât!  Episcopii  ajutau
        ei înşişi pe elevii săraci. Şi,
         Doamne,  mulţi  erau  aceştia  la
         un  neam  nedreptăţit  şi  înapoiat
         ca  al  nostru!  Episcopul  Aron
         nu numai se numea, dar în faptă
         era  ♦ părintele  săracilor».  El
         hrănea  cu  pâine  pe  elevii  săr­
         mani,  îi  îmbrăca,  iar  în  du­
         mineci  şi  sărbători  le  da  şi
         ceva  fiertură.  Acelaş  lucru  l-au
         făcut şi urmaşii săi în scaun:
         Rednic, Maior, Bob, Lemeni,
         Vancea  ş.  a.  Ba  Maior  a  regle­
         mentat,  ce  cantitate  de  grâu
        are  să  dea  pentru  această  fun­
         daţie  de  pâine  (ţipăi),  atât  mă­
         năstirea, cât şi episcopia. Ce in­
         stituţie  binefăcătoare  a  fost
         această  fundaţie  a  pâinii,  se
         vede  din  împrejurarea  că,  des­
         fiinţată  o  clipă,  după  războiul
         pentru  întregirea  noastră  na­
         ţională,  cu  toate  prevederile  de
         o  cât  mai  largă  egalizare  de­
         mocratică  a  Legii  Agrare,  ea
         totuş  a  trebuit  reînfiinţată  şi
         astăzi  funcţionează,  aproape  în
         aceleaşi  condiţii  ideale,  ca  şi  în
         trecut.
           Alţi  profesori  distinşi  puţin
         cunoscuţi.  Blajul  a  avut  noroc
         de  personalităţi  de  seamă  nu
         numai  la  început,  d  şi  mai  târ­
         ziu.  După  marii  ctitori  vine
         glorioasa  generaţie  a  triumviri­
         lor  redeşteptării  noastre  naţio­
         nale:  Samuil  Micu,  Gheorghe
        Şincai  şi  Petru  Maior.  Volume        Actul prin care episcopul Aron deschide şcolile din Blaj  )
                                                                                        1
        s'au scris şi se vor mai scrie des­
        pre  activitatea  epocală  a  acestor  corifei,  pe  cari   Aug. Bunea şi atâţia alţii. Dintre aceştia alţii, amintim
        până  şi  vrăjmaşii  numelui  şi  neamului  nostru  îi   *)  câţiva mai puţin cunoscuţi, dar totuş vrednici de

          *)  Noi  Petru  Pavel  Aaron  de  Bistra  din  mila  lui  Dum­  şi  Chesarului  Carol  al  VI,  nu  numai  acelaş  aşezământ  despre
        nezeu  şi  a  Scaunului  Apostolicesc  celor  din  legea  grecească   partea  Vlădici  ei  a  Mânăstirei  şi  a  şcoalelor  a  le  duce  tn-
        prin  toată  ţara  Ardealului  şi  părţilor  ei  adaose  Vlădicul  Fă­  sfârşit au voit, d încă şi prin nouă orânduialâ s'au milostivit a ne
        găraşului  iproci.  Tuturor  celor  din  numita  Eparhia  noastră   porund  cum  cuprinzând  din  milostiva  dăruire  averile  Vlă-
        cinst.  Protopopi,  preoţilor,  ieromonaşilor,  clericilor,  aşişderea   diceşti  şi  Mănăstireşti,  şi  aşezându-ne  intr’insele,  indatâ  cât
        şi  tuturor  mirenilor  pace  ş.  c.  fiindcă  Preaînălţata  Stăpâni-   va  fi  cu  putinţă  mai  curând  să  ne  apucăm  de  deschiderea  în­
        toarea  noastră  Chesaro  Crăiasa  Maria  Terezia,  ca  o  preami-   văţăturilor  şi  de  chivemisirea  intr’insele  şi  celor  lipsiţi;  că­
        kstivă  a  noastră  şi  nespusă  ctitoră,  urmând  prealâudata   reia  împărăteşti  porunci  cu  umilinţă  supunându-ne,  şi  după
        rânduială a Preaiubitului oarecând marelui ctitorului nostru  putinţa  ajutorându-ne  Domnul,  a-i  face  destul  cugetând;  şi
   15   16   17   18   19   20   21   22   23   24   25