Page 21 - 1933-06

3 3 8 B O A B E D E G R Â U

atenţie, fiind adevărate fenomene pe timpul acatistul Domnului Christos, al Precestei, octoihul
lor. duminecilor; şi ştia şi testamentul vechiu, deşi nu
întâiul e \fosile Neagoe, feciorul protopopului de rost. Făcea predicaţii de se minunau toţi de el.
Maniu Neagoe din Broşteni, călugăr pe vremea lui Pe acesta, într’un rând, episcopul Aron îl rânduise
Aron în mănăstirea Sf. Treimi din Blaj. Despre dascăl la şcoala românească. Ne putem închipui,
acesta ne spune contimporanul său S. Micu că, ce îndemn firesc la învăţătură vor fi simţit tinerii
elevi ai Blajului, văzând câtă ştiinţă de carte a
agonisit acest om numai cu auzul, nu şi cu văzul,
ca ceilalţi muritori. Avea dreptate S. Micu să-l
asemene cu celebrul scriitor creştin Didim, « măcar
că nu era alexandrinean 1. Păcat că n’a rămas dela
acest călugăr fenomenal nici o lucrare scrisă.
Alt profesor renumit al acestor şcoli a fost, pe
timpul lui Bob, Vasilie Filipan. Deşi doctor în
teologie şi cel mai bun latinist ce-1 avea Ardealul,
totuş vlădica Bob, care înlăturase de pe lângă sine
pe toţi oamenii de seamă şi se înconjurase numai de
mediocrităţi, ori poate tocmai din această pricină,
n'a găsit nici o catedră pentru el la şcolile din Blaj.
L-a numit întâiu paroh la Băiuţ, pe urmă la
Chiciud. Fiind acestea parohii sărace şi neputând
trăi din veniturile bisericeşti, părintele Filipan era
nevoit să facă şi el, ca toţi ţăranii, transporturi de
mărfuri cu carul cu boi la magazinele din oraş.
Cu prilejul unui asemenea transport de marfă la
Cluj, el aude că, la Academia filozofică şi juridică
de acolo, un tânăr face « examen riguros ». Fiind
examenul public, intră şi el în sală, deşi era îm­
brăcat în ţundră (sarică) şi purta biciul pe umeri,
ca toţi ţăranii. Cum intră, atrase atenţia tutulor.
Privirea lui impunătoare, barba lui venerabilă,
ţinuta lui demnă au impus respect dela început.
De faţă era şi guvernatorul Transilvaniei, Gheorghe
Banfy. Surprinderea a fost şi mai mare, când,
după câteva clipite, într’o latinească strălucită, el
ceru voie comisiei examinatoare să pună şi el
câteva chestiuni. Felul cum a pus şi a susţinut
aceste chestiuni a stârnit uimirea tutulor. Gu­
vernatorul Banfy se grăbi să-l poftească la masă.
Atât de mult ţinea să se afle în societatea acestui
om distins. Filipan ii mulţumi sfios, spunând că
Interiorul Catedralei Mitropolitane Unite din Blaj
tocmai prânzise o bucată de pâine cu slănină pe
la vârsta de doi ani, orbise şi orb învăţase de ştia ruda carului. Văzând cum uită vlădica Bob de
de rost tot ciaslovul, psaltirea, testamentul nou, oamenii săi cei mai vrednici, guvernatorul îi atrase

fiindcă începutul înţelepciunii este frica lui Dumnezeu, ca intru turghie, şi la un cias după prânz. A patra, va fi luare de
toate întâiu si poată învăţa cu fapta şi cu cuvântul mai ales samă şi indereptare la cetirea, procetirea, scrierea şi tâlcuirea
in sfânta biserică, numitul edesiarh va avea grije cum toată limbilor şi ceva cunoştinţă a ştiinţelor care aşişderea va fi
rânduiala bisericească cu evlavie să se isprăvească. in vremile şi dasurile mai sus însemnate. Lângă toate acestea
Lângă acestea se va începe in Mănăstire acum intâiu până neincurmata şcoală de obşte va fi a tuturor de toată vrâsta,
la alta a noastră rânduială, a se ceti, a se proceti şi a se de cetanie, de cântare şi de scrisoare, nici o plată dela uce­
tâlcui după vreme şi vrâsta celor lipsiţi; intâiu dumnezeeşrile nici aşteptându-se, numai intr’insele care va vrea după rân­
zece porunci, începând dimineaţa indată după sfânta Li­ duiala celui mai mare spre acea treabă pus să se chiver­
turghie. A doua, se va ceri, proceti şi tâlcui cele şapte nisească.
dumnezeeşti taine şi bisericeşrile porunci, care se vor începe Carele toate aşa fiind rânduite şi aşezate, pentru aceea am
la un cias după prânz. A treia, se vor dovedi şi se vor tâlcui vrut a le face in ştire şi la arătare tuturor, cum nu numai
cele mai de lipsă a credinţei, cu tâlcuirca şi iarăşi dovedirea cei care vor fi datori a le cerceta şi după putinţă a le în­
din Sfintele Cărţi adevărului Sfintei Uniri; a cărora învă­ văţa, adecă care vor trage nădejde de sufletească păstorie, să
ţătură iarăş se va face dimineaţa indată după Sfânta Li­ le poată şti şi spre cuprinderea aceloraşi să se poată inderepta,