Page 24 - 1933-06

IOAN GEORGESCU: ŞCOLILE DIN BLAJ 34»

ştiie ci. Abia la 1852, în vârstă de 15 ani, l-au intră în luptele naţionale, conducând opoziţia con­
putut duce la Blaj, unde a şi terminat liceul în tra guvernului unguresc care începea să distrugă
1860. Când era elev în clasa a treia, A. Papiu viaţa naţională din districtul Făgăraşului. Pentru
Ilarian a vizitat liceul din Blaj. Intrebându-1 de­ nişte rezoluţii energice propuse şi primite de re­
spre cruciate, a fost foarte mulţumit de răspunsul prezentanţii districtului şi anume: una în contra
lui, spunând: « Acesta promite mult *. Centru bi­ ordinului de a se înlocui limba română din judeţ
sericesc şi şcolar, în Blaj nu se făceau petreceri cu cea ungurească, iar alta de a refuza trimiterea
pentru elevi. Primul « Maial * a fost în 1860. Nu deputaţilor în camera din Buda-Pesta, — guvernul
era nici bibliotecă, nici librărie. Elevii cetiau cărţile i-a intentat proces şi l-a închis (1873). In urma
ce le cumpărau sau le împrumutau unii dela alţii. agitaţiilor produse de această nelegiuire, a fost
Colegii lui erau foarte impresionaţi că Aron primia eliberat. Procesul, însă, s’a trăgănat şase ani, până
cărţi comandate la un librar din Sibiu, ca Cipariu. în 1879, ca procurorii să-l poată avea oricând la
In cursul superior al liceului, studia cu mare râvnă mână. Din nefericire, guvernul unguresc a fost
Iliada şi Eneida. Profesorul de elină Faur i-a fost ajutat în acest proces şi de trei Români: Ion
de mare folos. Dela acesta a împrumutat Divina Meţianu, atunci protopop in Zârneşti, mai târziu
Commedia de Dante Alighieri şi poeziile lui D. mitropolit la Sibiu; I. Codru Drăguşanu, vice-
Bolintineanu. Când era în clasa a Vl-a, a făcut căpitanul districtului, şi Ioan Roman, « fiscalul »
ca această clasă să aboneze Gazeta Transilvaniei (avocatul) districtului cari toţi, ca exploatatori ai
şi Foaia pentru minte, inimă fi literatură. Alegerea acestui ţinut, voiau să scape de controlul noului
lui Cuza a produs mare bucurie între elevi. Când avocat. In timpul acestor lupte, întemeiază ziarul
era în clasa a VUI-a a liceului, a înfiinţat o so­ Orientul latin, în colaborare cu fratele său Ni-
cietate cu scopul de a pune bazele unei biblio­ colae, cu Teofil Frâncu şi cu Ion Lapedatu. Ziarul
teci a tineretului, lucru la care se învoise şi di­ a apărut doi ani, îndemnând pe Români la o po­
rectorul Cipariu. Societatea decisese şi scoaterea litică energică şi intransigentă faţă de Unguri. Din
unui ziar numit «Dante *. Preşedintele societăţii această pricină, el e mereu persecutat. In 1875
şi redactorul ziarului era Aron. Ziarul însă nu s'a se mută la Braşov. Persecuţiile continuă şi aici.
publicat, fiindcă directorul n’a înapoiat numerele Văzându-şi viitorul ameninţat, în toamna anului
ce i se prezentaseră pentru censurare. După ter­ 1880 vine la Bucureşti, iar în 1881, oferindu-i-se
minarea liceului, cu toate stăruinţele făcute pe
lângă el, n’a urmat teologia, fiindcă timp de opt
ani avusese destul prilej să cunoască pe « popi».
S’a dus la Sibiu să urmeze dreptul la Academia
juridică de acolo. In acest timp, a cunoscut pe
poetul Andreiu Mureşanu. De obiceiu, se întâlniau
dimineaţa la biserica unită, unde şi unul şi altul
cântau la sfintele slujbe. Câştigând la loterie 130
floreni, cumpără un mare număr de opere clasice
dela anticarul Kopisch. Colaborează la Foaia pentru
minte, inimă fi literatură din Braşov şi mai ales
la Amicul şcoalei din Sibiu. Această din urmă pu­
blicaţie a condus-o el timp de doi ani, sub nu­
mele vechiului redactor care se retrăsese. Studenţii
luau parte activă la mişcările naţionale. Instrăi-
nându-se de Bariţiu, din cauza atitudinii sale ne-
decise, studenţii erau de partea mitropolitului Şu-
luţiu şi împotriva lui Şaguna. In 1860, studenţii
sărbătoresc deschiderea universităţii din Iaşi. Pri­
mul discurs îl rosteşte Aron, viitorul profesor de
limba şi literatura latină al acestei universităţi. In
1861, se ţine la Sibiu şi un congres politic, dar
fără rezultat de seamă. Conducătorii nu ştiau să
profite de împrejurări. In toamna aceluiaş an, se Aron Drasuşianu
înfiinţează Asociaţia transilvană «Astra *, a cărei
întâie adunare generală are loc la Braşov în 1862. catedra de limba şi literatura latină la universi­
In cei patru ani de facultate, pe lângă cursurile tatea din Iaşi, trece în capitala Moldovei. (După
ce era obligat să urmeze, stridia clasicii latini, memoriile lui Aron Densusianu, comunicate de
elini, italieni, germani, englezi. In 1864, toamna, d-na Dr. Elena Puşcariu, profesoară la Universi­
se căsătoreşte cu Elena Circa, aşezându-se la Fă­ tatea din Iaşi, precum şi după o notă autobiogra­
găraş, ca avocat, unde rămâne până la 1875. Aici, fică consultată prin bunăvoinţa d-lui Ovid Den-