Page 25 - 1933-06

3 4 3 B O A B E D E G R Â U

suşianu, profesor universitar, membru al Acade­ «Monumente pentru istoria Ţării Făgăraşului *;
miei Române). La Iaşi publică, ajutat de fratele « Note critice asupra scrierii lui Xenopol: Teoria
său Nicolae şi de fiul său Ovid, Revista critică lui Roesler», apărând tradiţia istorică ardeleană
literară, cu un program bine fixat şi conştient ur­ reprezentată de marii corifei: Maior-Şincai-Micu;
mărit. Decedează în 1900. «Domnii glorioşi şi căpitanii celebri ai ţărilor ro­
Scrieri: Să ne cunoaştem. Ed. 2-a, Braşov, 1879; mâne *, operă publicată cu o frumoasă introdu­
cere de d-1 Al. Lapedatu (Buc. 1912); Dacia pre­
istorică (1919) ş. a.
Papiu Ilarian Al. e una din cele mai frumoase
figuri ale Românismului. Născut în 1828 la Bu-
diul de Câmpie, a făcut studiile secundare la
Târgu-Mureşului, Blaj şi Cluj; cele superioare,
juridice, la Viena şi Padua. In 1855 e chemat de
Gr. Ghica, domnul Moldovei, ca profesor la Iaşi.
Câtva timp a fost avocat al Statului şi procuror
general al Curţii de Casaţie. In cabinetul lui M.
Kogălniceanu (1864) a fost chiar ministrul Ju­
stiţiei. In 1868, e ales membru al Societăţii Aca­
demice Române, unde rosteşte cel dintâiu discurs
de recepţiune despre Gh. Şincai. Alte publicaţii:
« Istoria Românilor din Dacia superioară », 2 vo­
lume; «Independenţa constituţională a Transilva­
niei»; «Tezaur de monumente istorice», 3 voi.;
«Responsabilitatea ministerială»; Scrisoare adre­
sată principelui Cuza despre « Idealul naţional al
Românilor» ş. a. Cercetătorii de până acum ai
activităţii sale: V. Pârvan şi prof. I. Raţiu-Blaj
A. Papiu Ilarianu au înfăţişat mai cu seamă activitatea politică şi
cea ştiinţifică a acestui bărbat. Tot atât de în­
Negriada. Partea I, Bucureşti, 1879; Partea II, semnată e şi cea socială. El e întemeietorul şi
Bucureşti, 1884; Aventuri literare, Bucureşti, 1881; întâiul preşedinte cu mare autoritate al societăţii
Arta poetică a lui Oraţiu. Text cu traducere, Iaşi, * Transilvania ». Această societate a fost întemeiată
1882; Din vocalismul latin şi român, Iaşi, 1882; în 1867, anul dualismului austro-ungar, cu scopul
Istoria limbii şi literaturii române, Iaşi, 1885 şi de a acorda burse tinerilor români de peste ve­
ed. 2, 1894; Principiile constituţiunii maghiare, chile hotare, pentru a-şi face studiile superioare
Iaşi, 1886; Cercetări literare, Iaşi, 1887; Valea şi în ţări latine ca: Franţa, Italia şi Belgia, nu
Vieţii, Poezii, Iaşi, 1892; Hore oţelite, Poezii, Bu­ numai în Austro-Ungaria. Propunerea de a se în­
cureşti, 1892; Originea cuvântului Vlah din Re­ fiinţa această societate a făcut-o un student tran­
vista Critică, trad. în ruseşte. Moscova, 1895; silvănean dela universitatea din Bucureşti, cu pri­
Optum, tragedie, Iaşi, 1897. lejul aniversării zilei de 3/15 Mai. Din întâiul
Densusianu Nicolae, născut în Densuş la 1846, comitet fac parte: A. Papiu Ilarian ca preşedinte,
a urmat aceleaşi studii ca şi fratele său Aron. P. Cemătescu şi V. A. Urechia ca vicepreşedinţi,
In timpul studiilor sale la Academia de drept din D. A. Laurian şi I. Procopiu-Dumitrescu ca se­
Sibiu a cunoscut pe tânărul Eminescu, atunci pri­ cretari, I. Martinovici casier, împreună cu 8 mem­
beag prin Ardeal. După cinci ani de practică avo­ bri, între care B. P. Haşdeu, P. Grădişteanu, Aron
caţială la Braşov, trece şi el la Bucureşti, unde Florian ş. a. La 30 Iulie, preşedintele trimite zia­
se dedică studiilor istorice. Prin lucrarea « L'ete- rului « Romanulu » statutele societăţii, însoţite de
ment latin en Orient » pledează la 1877 pentru o călduroasă adresă, ale cărei cuvinte rămân me­
dreptul Macedo-Românilor de a fonda o provincie reu actuale: « Mai presus de orice partid politic»,
autonomă, naţională, în cadrele imperiului otoman. zice acest mare patriot, « noi ne adresăm pentru
In 1878 e însărcinat de Academia Română să sprijinirea acestei societăţi, către toţi Românii, de
facă cercetări istorice. Timp de 15 luni cercetează orice partid, de orice stare. Vocea noastră nu va
16 arhive şi 12 biblioteci. Rezultatul acestor cer­ răsuna în deşert. Românii din valea Dunării îşi
cetări îl expune în « Cercetări istorice în arhivele vor aduce aminte că, în curs de lungi secole, la
şi bibliotecile Ungariei şi Transilvaniei ► , lucrare timp de pericol, acei Carpaţi sempitemi ai Da­
însoţită de 39 volume manuscrise. Pe baza acestor ciei centrale au fost deapururea locul de scăpare
acte şi documente publică în 1884 monumentala: al naţionalităţii române. De acolo, din sânul Car-
« Revoluţiunea lui Horia 1784—85 *, operă pre­ paţilor, a descins Negru-Vodă de a întemeiat Ţara-
miată de Academia Română. In 1885 publică Românească; de acolo a venit Dragoş-Vodă de