Page 26 - 1933-06

IOAN GEORGESCU: ŞCOLILE DIN BLAJ 343

a fondat Statul Moldovei; şi pe când, în timpii amintiri, fiindcă ne arată nu numai prietenia deo­
mai din urmă, elementul străin părea a ne ame­ sebită ce lega aceste două suflete alese, ci şi pre­
ninţa limba şi a ne stinge chiar simţul naţionali­ ocupările naţionale înflăcărate, apoi cultul pentru
tăţii române, tot Românul din acei Carpaţi veni latinitate al elevilor Blajului. Bunea şi Paul îşi
a reînvia limba, naţionalitatea şi literatura română. recitau unul altuia pagini întregi, pe din afară,
Niciodată Românii din Transilvania nu cunoscură din Fenelon şi alţi clasici francezi în anul şcolar
pentru dânşii altă misiune în aceste două ţări, 1876/7 când Ungurii, tari şi mari cu sprijinul Nem­
afară de aceea de a profesa ideea naţionalităţii ţilor, căutau să înnăbuşe orice manifestare liberă
române; şi niciunul dintr'înşii n’a agonisit aici a spiritului românesc şi latin nu numai în Tran­
vreodată altă avere, afară de stima şi recunoştinţa silvania îngenunchiată de ei, ci şi la gurile Du­
adevăraţilor Români. Astăzi, asiguraţi şi tari în nării şi sub zidurile Plevnei.
conştiinţa naţionalităţii noastre, noi de abia mai Pop Ştefan, născut la 1845 în Silvaşul de Câmpie,
avem trebuinţă de apostolatul lor. Iar ei, ei nici­ ca fiu al lui Grigorie Pop-Mărgineanu din Sân-
odată n’au fost mai ameninţaţi în limba şi in Iacobul de Mureş, el însuş elev al Blajului.
naţionalitatea lor. Un bine nemărginit le putem Cursul primar îl face la Tg.-Mureş (1852—1856);
face, venind în ajutorul junimii lor studioase». gimnaziul la Dumbrăveni, iar liceul la Blaj, unde
Publicând acest apel al preşedintelui societăţii dă bacalaureatul în 1865. In toamna acestui an,
« Transilvania * şi statutele ei, « Romanulu * sub­ ca bursier al «Astrei *, e trimis la Praga, odată
linia şi din partea sa caracterul pur naţional al cu colegul său, Prof. Petru Solomon. Aia, Pop
societăţii şi constata că adresa preşedintelui nu se specializează în Pedagogie şi în Ştiinţele agro­
face decât reproduce ceea ce simţim şi voim toţi. nomice. Obţine diploma Institutului Pedagogic su­
Societatea avu dela început un considerabil nu­ perior din Praga şi face, în acelaş timp, practică
măr de membri entuziaşti şi se bucură şi de spri­ în Institutul Pedagogic din Blaj şi apoi la Aca­
jinul unor judeţe şi municipii. Astfel prefectul de demia Teologica. In 1868 se căsătoreşte cu Estera
Covurlui Al. Lupaşcu, fost coleg de magistratură Călin, fiica lui Gh. Călin şi a Anei Laday. (Ana
la Iaşi al lui A. P. Ilarianu, a trimis în toamna Laday este sora lui Augustin Laday, întemeietorul
1867 suma de 100 galbeni şi după 2—3 luni alţi fundaţiunii blăjene cu acest nume. Aug. Laday
500 galbeni. La intervenţia lui, prefectura Co­
vurlui fundase mai multe burse pentru tineri din
provinciile atunci subjugate; Transilvania, Buco­
vina şi Basarabia. Pentru aceste frumoase fapte,
A. Lupaşcu a fost proclamat preşedinte de onoare.
Averea societăţii la sfârşitul anului 1868 era de
1 53.239 lei vechi sau 56.755,46 lei noui. Primii
bursieri ai societăţii au fost: Ioachim C. Dră-
gescu, pentru studiul medicinii în Italia; I. Bo-
socea pentru ştiinţele tehnice în Paris; Ion Al.
Lapedatu pentru litere la Paris, dar din cauza
războiului franco-german (1870) a fost nevoit să
se ducă la Bruxelles. In afară de comemorarea
zilei fondării, care coincidea cu istorica zi de
2/15 Mai, când Românii adunaţi pe câmpia li­
bertăţii dela Blaj în 1848 proclamară independenţa
naţiunii lor, această societate a mai organizat şi
o serie de conferinţe strălucite. Amintim toate
acestea, fiindcă deşi sunt rezultatele unor stră­
duinţe colective, totuş iniţiatorul şi întâiul pro­
motor rămâne preşedintele A. P. Ilarianu.
Paul Ioan, născut în Hidiş la 1857, a făcut stu­
diile secundare la Aiud şi Blaj; cele superioare
la Buda-Pesta şi Viena. A fost mult timp pro­ Ştefan Pop
fesor secundar la Slatina şi la Iaşi; iar din 1920
până la moarte (1926) profesor de estetică la uni­
versitatea din Cluj. Deşi scriitor şi profesor foarte a fost comite suprem, adică prefect şi membru
talentat, a scris relativ puţin. Volumul « Florică al Comitetului Naţional din 1848. A fost ales
ceteraşul şi alte scrieri * (Bucureşti, Casa Şooa- între deputaţii care au prezentat împăratului, la
lelor, 1928) cuprinde numai o parte din scrisul Viena, cererile Românilor). Pop, dela începutul
său. In acest volum sunt şi preţioasele amintiri activităţii sale, a avut puternicul sprijin al lui T.
despre Augustin Bunea. Sunt preţioase aceste Cipariu şi I. M. Moldovanu, cu care a colaborat