Page 27 - 1933-06

344 b o a b e d e g r a u

mai ales pe terenul publicităţii. Pop întemeiază ginal, în tot Ardealul, căderea Plevnei în mâinile
şi redactează: i. Revista Economulu (1873—1880) Domnului Carol I. Pe dealul Pârva din hotarul
cel dintâiu organ popular de acest gen, pus la în­ comunei Petrifalău, de lângă Blaj, el aşeză două
demâna preoţilor şi a învăţătorilor. 2. Foaia Sco­ care de paie, iar din vârful dealului a slobozit
lastică, adaus la « Economulu », organ pedagogic-di- o roată mare îmbrăcată în paie, după ce i-a dat
dactic, pentru şcolile române. In programul pu- foc. Aceasta a aprins toate paiele din cale şi a
luminat dealul întreg. Impresia a fost covârşitoare.
In 1882 trece în ţara veche. E numit profesor
de ştiinţe naturale la Seminarul Central, apoi la
Şcoala normală a Societăţii pentru învăţătura po­
porului român. Ocupă, prin concurs, catedra de
pedagogie la Şcoala normală Carol I (pe atunci
la Bucureşti, nefiind încă mutată la Câmpulung).
In urmă, e numit bibliotecar al Ministerului de
Domenii în 1886, iar în 1889 subdirector la Şcoala
de Agricultură dela Herăstrău. In Bucureşti a fost.
redactor la * România Liberă * şi « Unirea *, apoi
colaborează la * Economia Rurală *. A mai tipărit:
« învăţământul Agricol în ţară » (Bucureşti, 1884);
«Îmbunătăţirea agriculturii noastre * (Buc., 1885);
« Politica noastră comercială şi convenţiunea cu Au-
stro-Ungaria* (Buc., 1886). In 1887 e trimis de
guvern în Dobrogea pentru a studia regimul agri­
col şi chestiunea proprietăţii ţărăneşti. Cu această
ocaziune, redă Statului o pădure seculară înstrăi­
nată. Un amănunt: in timpul călătoriei e atacat
şi jefuit, aproape de Babadag, de banditul Li-
cinski. In urma unei boale grele, urmare a fri­
gurilor palustre, moare în Ianuarie 1890 în Bu­
cureşti. Soţia îi murise în 1885. Pop trăeşte şi azi
S. Simeon Mihalţ Mihilescu
în amintirea elevilor săi. Fiul său e d. Ştefan Pop,
directorul colegiului naţional S. Sava, Bucureşti.
blicat în fruntea Nr. 1 din 1/13 Mai 1873, între In învăţământul secundar al principatelor încă a
altele, spune: « Lumină, mai multă lumină... Do­ existat şi există un considerabil număr de foşti
rinţa noastră este a ascuţi, respective a procura elevi ai Blajului. Astfel, afară de d-nii Anuşca N.
armele necesare învăţătorilor, a-i pregăti şi a-i Ion; Brânzău N.; Călugăru A.; Dan D. şi A.;
ajuta în această luptă (contra întunerecului)... Lupu L; Moldovanu L.; Raţiu I. (Cernăuţi);
Noi suntem Români şi, ca atari, ne iubim mai Şerban Gh.; Todor P. A. ş. a., toţi în viaţă şi
presus de toate glorioşii părinţi; aceştia sunt: bi­ şi cei mai mulţi şi in funcţiune, au mai fost:
serica şi naţiunea. Fiica bisericii şi a naţiunii este Albini Ion, născut în 7 Ianuarie 1828, a studiat
şcoala, şcoala cea adevărată, întemeiată de Domnul în Sibiu, Cluj şi Blaj unde a luat şi bacalaureatul.
nostru Isus Christos, va să zică: şcoala confesio­ Prin decretele Nr. 885 din 15 Martie 1860 a fost
nală, singura şcoală naţională românească... » Această numit institutor pentru cl. I şi II primară. Prin
foaie era unicul organ pedagogic de pe vremea decretul Nr. 26 din 6 Oct. 1866 numit institutor
aceea. El iniţiază o adevărată mişcare pedagogică, de cl. III primară la Tg.-Jiu. Prin decretul Nr.
în legătură cu principiile herbartiane. Accentuiază 10.290 din 6 Oct. 1866 e numit profesor supli­
importanţa lucrărilor scrise ale copiilor spunând: nitor la gimnaziul din Focşani, iar prin decretul
«Cele mai multe şi mai bune trebue să le facă Nr. 14.133 din 3 Dec. 1867 profesor provizor de
însuş copilul: de unde nu, e pierdută întreagă matematici la acelaş gimnaziu. Dintr’un raport al
arta educaţiunii *; iar imitarea servilă a modelelor, direcţi ;i se vede că a fost căsătorit, având un
fără desvoltarea propriei iniţiative, îl face pe Pop copil şi o fetiţă; iar la rubrica observaţii: nici
să afirme: «Nu vom înfiinţa Daco-România dacă reprimande, nici laude. In 16 August 1871 e des­
vom creşte numai maimuţe * (Nr. 8/1874). Această tituit din post. (Vasile V. Haneş, 50 de ani dela
Foaie iniţiază cel dintâiu congres şcolar al Arhi- înfiinţarea liceului « Unirea * în închinarea liceului
diecesei. Alte scrieri: « Legendariu *, scos în mai Unirea, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de viaţă,
multe ediţii (1872—1899); « Metodul pertractării Focşani, 1916, p. 27/8).
legendarului* (Blaj, 1872); «Economia Rurală * Caian F. D., născut în Feiurd (Cluj), după
(Blaj,^ 1881); « Măsurile metrice * (Blaj, 1881). Bun studii universitare la Viena, e câtva timp (1863—
Român, el a ţinut să vestească într'un chip ori­ 68) profesor la Academia Teologică din Blaj.