Page 28 - 1933-06
P. 28

ÎOAN GEORGESCU: ŞCOLILE DIN BLAJ                               345

         Atunci  se  numea  Farago-Caian.  In  1868  e  nevoit   Frăţilă  August,  născut  în  anul  1857  în  Tiur,
         să  părăsească  acest  centru  al  românismului  trans-   lângă  Blaj.  După  terminarea  liceului  din  Blaj  în
         carpantin  din  cauza  procesului  ce  i-a  intentat  gu­  1876,  a  urmat  la  Facultatea  de  litere  şi  filozofie  a
         vernul  unguresc  pentru  lansarea  faimosului  pro­  Universităţii  din  Bucureşti.  După  absolvirea  ace­
         test  ♦   Pronunciamentulu  »  contra  alipirii  forţate   stei  facultăţi,  a  fost  câtva  timp  funcţionar  la  Arhi­
         a  Transilvaniei  la  Ungaria.  In  urma  unui  stră­  vele  Statului  şi  profesor  suplinitor  în  Bucureşti.
         lucit  concurs,  obţine  catedrele  de  limba  română  şi   Obţinând  o  bursă  din  fondul  Iosif  Niculescu,  a
         latină  la  Focşani,  unde  funcţionează  30  de  ani,   urmat  filologia  romanică  la  Universitatea  din
         fiind  mult  timp  director.  In  1900  e  ales  primar   Gratz,  unde  era  profesor  vestitul  romanist  Hugo
         şi  preşedinte  al  Ligii  Culturale  din  acest  oraş.   Schuchardt,  amicul  lui  B.  P.  Haşdeu.  După  obţi­
         Moare  în  1909.  Are  următoarele  scrieri:  «Reguli   nerea  doctoratului  în  litere  şi  filozofie,  s’a  întors
         pentru scrierea limbei române* (Focşani, 1876);  în  ţară,  funcţionând  ca  profesor  la  Focşani,  Bârlad
         «  Manual  pentru  deprinderi  în  cugetare  şi  compo-   şi  Galaţi.  La  1  Septemvrie  1926  a  ieşit  la  pensie.
         siţiuni  *  (Focşani,  Goldner,  1877);  «Opiniunea   Dela  1  Mai  1897  până  la  1  Septemvrie  1899  a
         asupra  reformei  învăţământului  liceal  *  (Focşani,   fost  director  al  liceului  din  Galaţi.  A  oolaborat  la
          1889);  «Cestiunea  Evreilor.  Răspuns  d-lui  George   revista  «Gheorghe  Lazăr  *  ce  apărea  la  Bârlad
         Panu  *  (Focşani,  1891);  «Respuns  la  scrisoarea   sub  direcţia  lui  Solomon  Haliţă  şi  G.  Ghibănescu.
         deschisă  adresată  d-lui  Nicolae  Săveanu  *  (Foc­  In  1905,  a  publicat  studiul:  «Sensul  şi  întrebuin­
         şani,  1896);  «Scrisoare  deschisă  d-lui  Nicolae  Să­  ţarea  Preposiţiunilor  în  limba  română  *,  Galaţi.
          veanu»  (Focşani,  1896);  «Acte  privitoare  la  stă­  In   sesiunea   parlamentară   Mai   1907—Ianuarie
          pânirea  şi  întinderea  emaşului  din  partea  nordică   1911,  a  fost  senator.  Decorat  cu  «Coroana  Ro­
          a  oraşului  Focşani  *,  1898;  «  Comuna  Focşani  sub   mâniei  *  în  grad  de  comandor,  «  Răsplata  muncii  »
          administraţia  d-lui  N.  Săveanu»,  (Focşani,  1899);   pentru învăţământ, pentru clădiri şcolare şi Ser-
          «  Istoricul  oraşului  Focşani,  scris  cu  prilejul  jubi­
          leului  de  40  ani  de  domnie  a  M.  Sale  Regelui
          Carol  I  *,  (Focşani,  1906),  lucrare  premiată  de
          Academia  Română,  în  care  autorul  salvează  de
          pieire,  reproducând  in  extenso,  o  mulţime  de  do­
          cumente vechi, foarte preţioase.
            Crainic  S.  Simion,  născut  la  26  Dec.  1859,  în
          Urisiul  de  Jos,  jud.  Mureş-Turda,  e  absolvent  al
          liceului  din  Blaj,  unde  obţine  şi  bacalaureatul  (di­
          ploma  Nr.  5  din  6  Sept.  1882),  apoi  absolvent  al
          Şcoalei  Normale  Superioare  din  Iaşi.  (Certificatul
          Nr.  10  din  4  Mai  1886).  Licenţiat  în  litere  şi  filo­
          zofie  dela  Universitatea  din  Iaşi  şi  Bucureşti.
          (Certif.  Nr.  226/1900).  A  funcţionat  la  liceele  şi
          gimnaziile  din  Focşani,  Tecuci,  Iaşi,  Slatina,  Bu­
          cureşti,  apoi  iarăş  Focşani,  unde  în  două  rânduri
          (1904—1907)  şi  (1910—1913)  este  directorul  liceu­
          lui  «  Unirea  *.  Decedat  în  Aprilie  1916.  (Comuni­
          carea d-lui Prof. Al. P. Arbore).
            Faur  /.  (1827—1893)  face  studiile  secundare  la
          Cluj,  cele  superioare  (teologia)  la  Blaj.  Ca  student
          în  teologie,  el  comandă  trupele  legionarilor  Bu-
          ciumeni  contra  lui  Kemeny  la  Abrud.  După  re­
          voluţia  din  1848,  funcţionează  câtva  timp  (1850
          până  la  1852)  ca  profesor  de  studiile  biblice  şi
          limbile  orientale  la  Academia  Teologică  din  Blaj,
          apoi  (1852—1860)  e  profesor  de  matematică  şi  de
          limba  şi  literatura  elină  ca  un  «bărbat  foarte  in­
          struit  »,  cum  era  calificat.  In  1860  trece  munţii  şi    Constantin Olteanu
          se  stabileşte  la  Craiova,  ca  profesor  de  limba
          latină.  Aici  desvoltă  o  activitate  exemplară  de   viciul  credincios.  Din  Septemvrie  1905—Septem­
          profesor,  deschizând  şi  un  pensionat  particular   vrie  1931  a  fost  profesor  de  limba  română  la
          de  băieţi  pentru  cursul  secundar,  susţinut  până   liceul  de  fete  al  călugăriţelor  franceze  «Notre
          la  moarte.  (Dintr'o  scrisoare  a  lui  M.  Străjanu   Dame  de  Sion  *.  In  Focşani,  Bârlad  şi  mai  ales
          din  Craiova,  4  Ianuarie  1909,  către  prof.  I.  Raţiu   în  Galaţi  sunt  mulţi  foşti  elevi:  avocaţi,  medici,
          din Blaj, comunicată de d-1 Prof. N. Comşa).     profesori  şi  funcţionari  care  îi  arată  multă  dra­
   23   24   25   26   27   28   29   30   31   32   33