Page 29 - 1933-06

3 4 6 B O A B E D E G R Â U

goste şi respect. In Octomvrie 1896, a înfiinţat teşti 1901); « Reflexiuni asupra examenelor de
cu elevii cursului superior ai liceului din Galaţi capacitate» (Iaşi, 1903); «Răspuns la istoria
Societatea Literară «V. A. Urechia * care, sub împăratului Traian, tradus de Petru Broşteanu
conducerea sa, ţinea de 2 ori pe lună conferinţe după Enric Francke» (Iaşi, 1903); «Harta etno­
literare, muzică, declamaţii. grafică a Transilvaniei» (1 hartă şi 1 volum, Iaşi
Marcian Ion, născut, precum afirmă d-1 I. 1909).
Mihale-Mihalescu S. Simion, născut la 1826 în
Husmezeu, jud. Solnoc-Dobâca, astăzi Someş.
Studiile secundare le face la Cluj, cele superioare
(teologia) la Blaj, unde termină în 1848. In 1850,
e numit profesor la liceul din Blaj. Intre 1858 şi
1860 funcţionează şi ca paroh al acestui orăşel.
In acest din urmă an, părăseşte Blajul odată cu
colegul său I. Faur, fiind numit profesor de ştiin­
ţele naturale la liceul din Craiova. Naturalist pa­
sionat, el pune bazele Muzeului de ştiinţe naturale
din Blaj, lămurind o mulţime de chestiuni de spe­
cialitate. Pentru meritele sale ştiinţifice încă din
Decemvrie 1858 e ales membru ordinar al Socie­
tăţii naturaliştilor germani din Sibiu. Pentru cele
patriotice e decorat cu «Coroana României * in
grad de cavaler. Colaborează la «Foaia pentru
minte, inimă şi literatură» din Braşov, precum şi
la «Gazeta Transilvaniei» de acolo, apoi la «Vocea
Română» din Craiova. In volum a publicat:
«Compendiu de istoria naturală pentru şcoalele
primare de ambe-secse » (Craiova, 1886); «Pre­
scurtare de Geologie» (Craiova, 1887); «Ele­
mente de zoologie» (Craiova, 1877); «Elemente
de botanică» (Craiova, 1878) ş. a.
Moga V. S., născut în Ţapu-Alba la 1850. Ur­
mează liceul la Blaj; şcoala de agricultură şi sil­
Aron Pumnul, Apostolul Românismului vicultură la Herăstrău 1873—1876. E numit pre­
din Bucovina parator de fizică şi chimie la această şcoală, apoi
subdirector 1878—1886. A fost şi profesor la
Moisil, în Ocna Dejului, cu studii secundare la şcoala normală Carol I, apoi la Seminarul Central.
Blaj şi superioare, teologice şi filozofice la Viena, Colaborează la revistele: «Economia rurală * şi
funcţionează ca profesor la liceul August Tre- «Economia naţională * de sub direcţia lui P. S.
boniu Laurian din Botoşani (1875—1890). In mai Aurelian. A fost agronom de seamă. Are cărţi în
multe rânduri e şi directorul acelui liceu. «Un specialitatea sa cu 9—11 ediţii. Aşa sunt: «Cul­
director din cei mai regulaţi şi mai scrupuloşi în tura pomilor roditori » (9 ediţii); « Curs de agri­
datoriile sale, mai ales de cancelarie *. Sub direc­ cultură pentru şcoalele normale, seminare şi de
toratul său, se constată «o activitate a consiliului agricultură practică* (11 ediţii); «Cultura legu­
şcolar mai deosebită decât alte dăţi *. In deosebi melor» (8 ediţii); «Cultura viei şi fabricarea vi­
il preocupă chestiunea admiterii elevilor în cl. I. nului» (8 ediţii); «Alcătuirea unei gospodării
Pentru înlesnirea controlului elevilor, el introduce rurale » (7 ediţii), etc.
livretele şcolare, în uz şi astăzi la şcolile bine con­ Olteanu Constantin s’a născut în Reghin la
duse. In Noemvrie 1889 se îmbolnăveşte, intră în 1832. Tatăl său Nonu se trăgea dintr'o familie
concediu şi la 10 Ianuarie 1890, moare. (Vezi N. veche de grăniţeri dela Năsăud. Mama sa, Ana,
Răutu, Istoria liceului Laurian din Botoşani născută Maior, era nepoata marelui scriitor, Petru
1859—1909, Botoşani, ♦ Reînvierea * 1909 pag. 47 Maior. La învăţătură, îl întreţinu unchiul său, Ioan
până la 79). El e şi autorul unei « Sintaxe latine Maior. Studiile secundare le făcu la Năsăud, Bi­
pentru cursul liceal superior * (Iaşi 1887). striţa şi Blaj, cele universitare la Buda-Pesta şi
Mazere Nicolae, născut la 1865 în Lunca de Viena. Când veni în ţara veche, purta numele de
Arieş, face liceul la Blaj 1885—1886 şi facultatea C. Maior. Se stabili pe la 1859 î Craiova, chemat
a
de litere la Universitatea din Bucureşti. Din poate şi de vărul său, vestitul Ioan Maiorescu,
1895 e profesor secundar, funcţionând mai cu atunci director al Eforiei Şcoalelor. La 1863, con­
seamă la Iaşi. E autorul mai multor lucrări: • Mo­ duce împreună cu soţia sa Adelina un pension,
numentul comemorativ al lui Gh. Candrea » (Pi­ funcţionând în acelaş timp şi ca institutor la