Page 3 - 1933-06

Scoarţele Evangheliei Episcopului Luca, 1616

URME ROMÂNEŞTI LA IERUSALIM

Dcla Sfântul Mormânt urci puţin şi dai în uli­ caligraful Mathei, autorul evangheliei scrise la Iaşi,
cioara Patriarhiei, asupra căreia se lasă de amân­ în 1599. Spune între altele:
două părţile, apropiindu-se, caturi sprijinite in că­ « Domnia pe-atunci Ioan Asan, fiul regelui Asan,
priori, cafasuri de lemn, fereşti zăbrelate. Aduce bătrânul, care cu marea-i vârtute ocupase toată
cu Fanarul Stambulului. Influenţa turcă se re­ Macedonia, Tracia, Dalmaţia, şi Maesia şi Albania
simte şi înăuntrul clădirilor, dela curtea bisericii şi Tesalia întreagă, cu Thesalonica şi sfântul munte
Sfinţilor Constantin şi Elena până la terasa cu Athos, până la Dyrachium. Şi pretutindeni mitro-
lauri şi chiparoşi, unde-i pitită biblioteca. Stau poliţi şi episcopi hirotonisia... *. Apoi, venind din
ici adunate peste două mii de manuscrise, multe Constantinopol nişte soli trimişi de Asan pentru
religioase, altele mărturisind de greutăţile ce-a în­ strămutarea moaştelor sfintei Paraschive, manu­
tâmpinat ortodoxismul în decursul vremii, şi mai scrisul adaugă: « Regele mersese la întâmpinare cu
ales după fanatismul musulman, trezit de cruciaţi. oamenii săi, cu oaste, cu Elena, mamă-sa, şi cu
Saladin trecuse poruncă legiuitoare: niciun aşe­ regina soţie. Ana. De asemeni ieşiseră Patriarhul
zământ creştinesc să nu se repare ori înoiască; Vasile al Tâmovei, cu toată rânduiala. Ingenun-
pentru ca, dărăpanându-se, cu vremea să înceteze chiând regele pe lângă lacră, o sărutase evlavios
şi orice amestec în Palestina. Fireşte, pe urmă se şi se bucurase şi mulţumise lui Dumnezeu, că-1
ridicase măsura; dar alte piedici, numeroase şi ne­ învrednicise a se închina acestor rămăşiţi sacre * *).
bănuite născură, şi nu odată împăraţii Bizantini Ştiri sigure despre legăturile noastre cuUerusa-
trebuiră să intervie cu rugăminţi şi făgădueli către limul nu avem înainte de sinodul Florentin, 1439.
stăpânitorii Palestinei. Aşa, Ioan Cantacuzino la După unsprezece ani se ţinu la Constantinopol un
1348 trimise deputăţie sultanului Egiptului Nas* alt sinod al patriarhilor ortodoxi, respingându-se
redin Hasan-Ibn-El-Naser, care, dându-şi înalta înţelegerea cu Papa — hotărirea iscălind-o şi Mi­
ocrotire Locurilor Sfinte şi pelerinilor, aminteşte tropolitul Nicomediei Macarie din partea lui Da-
în scrisoarea-i de răspuns împăratului şi pe Bulgari, mian al Moldovei. Şi din aceeaş Moldovă pornise
pe Vlahi, pe Asani.
Despre aceştia din urmă, ne-a lăsat un manuscris *) Codicele Patriarhiei Nr. 161, pp. 54—66.

SALA DE LECTURA