Page 31 - 1933-06

348 B O A B E D E G R Â U

Un poet local, Const. Morariu, cunoscutul preot- de partid. De aceea a publicat «Politica noastră
scriitor de mai târziu, spune în Imnul comemo­ naţională. Rolul d-lui D. A. Sturdza în chestiunea
rativ: naţională. Studiu istorico-politic *. (Ploeşti 1899).
Secăşanu Gheorghe, născut la 1858. Liceul îl
Iubite! Noi ne vom uni termină la Blaj în 1875/6, când trece şi bacalau­
Şi-atuncia numai ne-om simţi reatul. Ca o dovadă grăitoare de înfocatele simţă­
Ferice, minte patriotice ce hrănea acest tânăr încă de pe
Grădina când ţi-o vom lucra băncile şcolii, ne poate servi Procesul-Verbal despre
De nici un colţ n’o râmânea înţelegerea secretă dela 29 Aprilie 1876 între şco­
Nerăsădit cu floarea ta! larii claselor VIII şi VII dela liceul din Blaj pentru
comemorarea zilei de 3 15 Maiu, unde el e semnat
Afară de lucrări mai mici publicate in amintitul în locul al patrulea. G. Secăşianu şi G. Ocăşianu
volum (« Voci »), a tipărit ♦ Lepturariu Românesc », urmau cursurile la universitatea din Bucureşti,

1 4

' \ (>. i 1
1
t,\\ Mji/ <- . - . . R ? . . .
^ V. v' . r / y \ _ / Z

1 '■

--ir Y ;
-V r>;( - - - -
*

Câmpia şi piatra libertăţii din B!aj, iama (Dupâ o acuarelă a d-lui Prof. Marian).

Viena 1862—65, în 4 tomuri cu 6 părţi, « Gram- colaborând totodată la ziarul « România liberă » al
matik der rum. Sprache * (Viena 1864), « Privire lui D. A. Laurian. Prin anul 1881, mai mulţi
repede peste moşiile mănăstireşti * şi a colaborat la tineri de fel din Ardeal se întâlneau la unii co­
« Bucovina ». mercianţi, mai cu seamă la George Bediţeanu.
Raica Teodor, născ. în Harţău la 1860, absolvent îndemnaţi de numiţii doi studenţi, tinerii Tran­
al liceului din Blaj 1884 5, fiind premiant în toate silvăneni şi Bucovineni hotărăsc înfiinţarea unei
clasele. Văzând ce perspective triste şi înguste are noui societăţi. La început, această societate era
un intelectual român în Ardealul subjugat, trece vorba să se numească « Iredenta Română ♦ . în­
în « Ţară *, unde e primit, dela început, cu braţele tâmpinând, însă, mari dificultăţi, au botezat-o
deschise. A ajuns nu numai profesor la liceul « Carpaţii », cu lozinca « Noi prin noi ». înfiinţată
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Ploeşti, ci şi la 24 Ianuarie 1882, noua societate determină de­
senator şi fiind unul din întemeietorii Ligii Cultu­ cretarea numitei zile ca sărbătoare naţională. Soc.
rale, secţia locală. Pentru el, ca şi pentru generaţia « Carpaţii» scoate în acelaş timp şi ziarul « Uni­
cea veche de refugiaţi ardeleni. Vechiul Regat e tatea naţională *. Preşedintele nouei societăţi este
ţara sfântă, unde a cunoscut şi a înţeles libertatea G. Secăşianu, un animator neîntrecut. După în­
şi românismul. Ca profesor, nu lăsa să treacă o demnul lui, se constitue o mulţime de secţiuni
oră fără să facă apoteoza idealului naţional. Aşa a puternice la: Galaţi, Brăila, Craiova, Ploeşti ş. a.
fost crescută generaţia, care s'a jertfit în războiul Odată cu constituirea secţiunilor, începe acţiunea
pentru întregirea naţională, murind aproape un de propagandă, atât de necesară, mai ales atunci.
milion din cele şapte câţi locuitori avea cu totul Fiii aceluiaş neam nu numai că nu se cunoşteau,
Ţara Veche. Gelos de sfinţenia idealului naţional, dar se considerau streini. Transilvănenii stabiliţi
el nu admitea subordonarea lui intereselor meschine în principate erau greşit porecliţi «Ungureni *.