Page 32 - 1933-06

IOAN GEORGESCU: ŞCOLILE DIN BLAJ 349

Acţiunea aceasta era rău privită de ambasada Ian. 1882 în Bucureşti*, iar pe dos: «Banat, Mara­
austro-ungară. Aşa se face că nu numai întrunirile mureş, Transilvania, noi prin noi, Bucovina,
publice, ci şi cele intime ale comitetului de con­ Crişana *. Drapelul a fost purtat cu cinste de
ducere sunt mereu urmărite de spioni. Cu ocazia actualul preşedinte d. Ion Ţetzu şi membri comi­
întemeierii societăţii de maghiarizare « Emke * din tetului la marile serbări ale Unirii din Alba-Iulia
Cluj, * Carpaţii * tipăresc şi răspândesc un manifest în Maiu 1929. După reîntoarcerea sa în Ţară, G.
revoluţionar, tipărit cu litere roşii pe care-1 afişează Secăşianu e oprit a mai face politică. Din această
nu numai în Ţara liberă, ci îl trimit într’un mare cauză, e nevoit să părăsească Bucureştii şi să pri­
număr de exemplare şi în Transilvania, ba îl lipesc mească o catedră la liceul din Tulcea, pe care câtva
chiar şi pe zidurile unei expoziţii din Buda-Pesta. timp l-a condus în calitate de director. (După
In urma intervenţiei guvernului unguresc, tinerii comunicarea dela 21 Maiu 1935 ad-lui Ion Ţetzu,
G. Secăşianu, G. Ocăşianu, Droc Băndulescu, preşedintele actual al soc. « Carpaţii »). In afară
comerciantul Corneanu şi Al. Ciurcu sunt ex­ de amintirile ce am publicat în «Analele Dobrogei»
pulzaţi din ţară. Acesta din urmă e expulzat, fiindcă pe 1928 dela foştii săi elevi din Tulcea, mai amintesc
a inserat în ziarul «L'ind^pendance Roumaine * că el a scris o foarte substanţială lucrare: « Românii
manifestul primit prin poştă. înainte de isgonirea de peste munţi. Câteva chestiuni de actualitate »
din Ţară a fruntaşilor Ardeleni: In ziua istorică (Buc. 1884), întemeind şi societatea ♦ Carpaţii»,
de 3I15 Maiu 1883, la trei ani după întemeierea al cărei întâiu preşedinte şi mare animator a fost.
societăţii «Carpaţii», se hotărise sfinţirea dra­ Aici trata cu curaj uimitor, între altele, «trebuinţa
pelului acestei societăţii. In acest scop, se întru­ unei educaţii politice şi revoluţionare * şi da soluţii
niseră vreo 500 de Români, de origine Transilvă­ cu privire la grava chestiune a emigraţiunii. Cu
neni, în sala Orfeu ce se afla aproape de biserica acelaş scop patriotic, a tipărit şi « Luptele Ita­
Brezoianu. De aici, au plecat toţi în corpore, în lienilor pentru libertate şi unitate* (Alexandria 1892),
frunte cu preşedintele Secăşianu, la această biserică, ca o pildă şi un îndemn pentru noi.
pentru săvârşirea acelei solemnităţi. Când colo, ce Strajanu Mihail, născ. la 2 Oct. 1841 în Tiur,
să vezi? Veneratul preot Abramescu le iese inainte, lângă Blaj. Trecând cu distincţie bacalaureatul la
in uşa bisericii, spunându-le: liceul din acest centru, el urmează timp de un an,
— Cu părere de rău, dar nu pot să vă sfinţesc ca bursier al Astrei, drepturile la Academia Juri-
drapelul.
— Pentru ce, părinte? îl întrebă toţi.
— Am primit ordin dela prefectul poliţiei, d.
Radu Mihai, că n'am voie să fac acest lucru.
— Atunci ne ducem la altă biserică! fu întâm­
pinarea generală.
— Regret că trebue să vă spun tot adevărul,
observă preotul Abramescu. Nu mai încercaţi nicăiri.
Toate bisericile din capitală au primit acelaş ordin.
In faţa acestei fatalităţi, cei 500 de carpatini
se înapoiază în sala Orfeu, unde preşedintele de
onoare, avocatul Vasile Maniu, atunci deputat al
Partidului Naţional Liberal, aflător chiar la cârma
Statului, a ţinut un discurs din cele mai entusiaste,
electrizând întreaga asistenţă. In cele din urmă,
adresându-se membrilor prezenţi le-a spus ne­
uitatele cuvinte: «Ni se refuză până si dreptul
unei simple binecuvântări bisericeşti. N'are a face.
Vom săvârşi noi binecuvântarea drapelului, dacă
cei chemaţi nu vor sau nu pot să o facă. Inşi-
raţi-vă doi câte doi şi treceţi pe sub acest drapel,
pe care îl voiu tine sus. Când treceţi pe sub el, fa-
ceţi-vă semnul sfintei cruci, inchinaţi-vă şi-l sărutaţi,
închipuirea şi legătura aceasta sufletească nouă Mihail Strijanu
preţuieşte cât aghiasma preotului». Această cere­
monie a fost atât da impresionantă şi înălţătoare, dică din Sibiu, apoi trece la Facultatea de litere din
încât abia la creştinii din catacombe, înainte cu 17 Bucureşti. Obţinând bursă dela Statul Român, el
sute de ani, dacă mai găsim asemenea scene. vrea să studieze la Paris. Nu poate din cauza răz­
Drapelul acestei societăţi avea colorile perpen­ boiului franco-german (1870). In 1872 se înapoiază
diculare pe băţ, nu paralel cu el şi avea pe faţă cu doctoratul în filozofie din Germania. Funcţio­
inscripţia: «Soaetatea Carpaţii, înfiinţată la 24 nează ca profesor la şcolile secundare din Iaşi,