Page 33 - 1933-06

350 B O A B E D E G R Â U

Botoşani, Bucureşti, apoi Craiova, unde 9 ani e In învăţământul primar al principatelor, de ase­
director al internatului de pe lângă liceu. In menea, găsim un considerabil număr de institutori
1884—1902 organizează biblioteca liceului cu peste şi învăţători, foşti elevi ai Blajului. Pe cât
5500 volume. Membru la o mulţime societăţi cul­ i-am putut afla, în ordine alfabetică ei sunt ur­
turale, el colaborează la «Convorbiri Literare»,* Enci­ mătorii :
clopedia Română », apoi editează « Revista Cultu- Ardeleanu S. Gheorghe, născ. în Vinţ,jud. Turda,
la 1791, el vine în ţară într’un an cu Gh. Lazăr
(1816). Stabilindu-se la Slatina, se căsătoreşte cu
jupâneasa Uţa (Constantina) Găbunea. Din această
căsătorie se născu Petru S. Aurelian, cunoscutul
economist şi om politic, şeful « drapeliştilor ». Nu­
mele prescurtat «S.» indica epitetul nobilitar al
acestei familii « Sasebeşi ». Tânărului Petru, pentru
a-1 deosebi mai bine, îi latiniză numele unul din
învăţătorii săi, sub cuvânt că, în Slatina, era un
bărbier cu numele de Ardeleanu. Ardeleanu func-
ţionă dela 1823 până la 1834, când i se clădi local
special lângă biserica Ionaşcu. Dela 1826 avu şi
un ajutor în persoana fostului său elev Alexe
Marin, mai târziu profesor universitar (vezi G.
Poboran, Istoria oraşului Slatina, ed. II, Slatina
1908, p. 393).
Axente Ariton, născ. în Frâua, nu departe de
Blaj, la 1830. Tatăl său Ioan era căruţaş şi se
îndeletnicia cu transporturi de mărfuri la Buda-
Pesta, Viena, Lipsea ş. a., de unde aducea manu­
factură, blănuri pentru negustorii din Braşov, Sibiu
ş. a. In aceste călătorii, era însoţit şi de fiii săi Ioan,
prefectul legiunilor din 1848, cunoscut sub numele
de Axente Severu, şi Ariton. Astfel băieţii aceştia
cunoşteau din fragedă copilărie marile centre in­
dustriale şi comerciale. Ariton face studiile pri­
mare şi gimnaziale la Blaj, cele liceale la Sibiu, in
Ion ţi Mindiţa Lugoşianu cu fiul lor Octav
institutul Theresianum, numit aşa după numele
împărătesei Maria Theresia, fondatoarea lui. In
rală». A fost unul din membrii şi conferenţiarii revoluţia din 1848/9, a luptat şi el ca voluntar,
cei mai străluciţi ai Ateneului şi ai Ligii Culturale alături de fratele său mai mare Ioan. începând
din Craiova. Lui şi generaţiei sale îi revine ane­ Ungurii prigoniri straşnice împotriva Românilor
voioasa sarcină de a introduce studiul limbii şi al şi mai ales a familiei Aixente, sub pretext că ei au
literaturii române în şcolile secundare. Cu toate incendiat Aiudul, ei au fost nevoiţi să-şi pără­
greutăţile începutului, izbuteşte. Manualele lui de sească locul de baştină şi să vină în Ţara liberă.
gramatică română au ajuns opt ediţii. Din acestea Ariton a funcţionat întâiu ca profesor de limba
a învăţat româneşte şi principele de coroană de latină, pe care o cunoştea foarte bine, la diferite
atunci, regele întregitor de neam, Ferdinand I de şcoli particulare. Pe urmă, A. Papiu Ilarian, pe
mai târziu. De două ori este premiat de Academia atunci epitrop al Eforiei Şcoalelor, l-a numit in­
Română. Pe lângă studii pedagogice, literare şi stitutor la o şcoală primară din Tumu-Severin,
estetice, el popularizează, ca nimeni altul, Blajul unde a funcţionat până la pensionare. El a înţeles
şi instituţiile lui. Publică, între altele, studiul « în­ să facă din şcoală apostolat, fiind bine apreciat de
semnătatea zilei de 3/15 Maiu 1848* (Craiova 1898), personalităţi distinse ca: I. Maiorescu, A. T.
iar înainte de aceea (1891), în colaborare cu I. Faur Laurian, T. Maiorescu, Gr. Tocii eseu ş. a. Timp
scrie despre « Festivitatea zilei de 3 Maiu », apoi de 35 de ani, a dat serii întregi de elevi distinşi în
«Din viaţa lui Inocenţiu Micul» (Blaj 1903); toate ramurile: advocaţi, profesori, magistraţi, me­
«începutul renaşterii naţionale prin şcoli sau dici, mari şi mici proprietari, moşneni, ţărani. A
despre episcopul Petru Pavel Aron » (Craiova 1891) decedat în 1909 la T.-Severin, unde e înmormântat.
ş. a. Publicându-i biografia, Robert Hardouin în A avut opt copii, din care trei mai sunt în viaţă:
« Encyclopedie contemporaine illustr^e», Nr. 308 din Comeliu magistrat; Titu fost magistrat şi director
14 Noemvrie 1895, spune: «Publicaţiile lui M. al Băncilor populare, acum advocat; Lucreţia, pro­
Străjanu sunt apreciate de toţi care se interesează fesoară la şcoala profesională de grad. II Robescu,
de progresul limbilor neolatine ». Bucureşti.