Page 34 - 1933-06

IOAN GEORGESCU: ŞCOLILE DIN BLAJ 35i

Brădescu Ioan, de fel din Cut, a făcut şcoala tedră la Craiova. In 1862, e transferat la Slatina,
normală la Blaj. A funcţionat multă vreme ca in­ unde funcţionează până la moarte în 13 Maiu 1877,
stitutor la Călăraşi-Ialomiţa, pe urmă la Bucureşti. lăsând amintiri neuitate. Era învăţător iscusit si
Era pedagog neîntrecut. Mai rar om cu atâta pedagog bun. Toate lecţiile sale erau pline de
dragoste de copii ca el. Ii aduna la şcoală şi Dumi­ vioiciune si de surprize. Nu ştia ce este plicti­
neca şi în sărbători, ocupându-se neîncetat de ei, seala şi aesgustul. Când, în cea dintâi lecţie,
ca să nu hoinărească pe maidane şi să nu-şi însu­ ne-a spus că «sunt părinte cu cei cuminţi şi leu
şească obiceiuri rele. Elevii lui erau cei mai bine cu cei cari nu învaţă şi n'ascultă» zice un fost
pregătiţi. întotdeauna cei dintâi la concursuri şi elev al său (d. Ion S. Floru), am simţit că avem
la premii. Dragostea ce avea pentru elevii săi îl a face cu un om. In deosebi, erau mult pome­
făcea să vină în persoană cu ei la diferitele con­ nite lecţiile frumoase ce făcea din istorie şi din
cursuri ce aveau loc la liceele şi seminarele din limbile străine (germană, latină, elină) pe care el,
capitală. Erau celebre aceste mici caravane de om instruit, le cunoştea bine. El nu comunica
şcolari conduse de Brădescu. Dintre elevii săi este numai cunoştinţe, ci făuria suflete. La o lecţie
şi d-1 D. Constantinescu, directorul liceului Matei de istorie, de pildă, sugera profetic elevilor săi
Basarab. că, precum Roma veche a fost întemeiată de le­
Fortunatu Al. (Hangea), originar din Maierul gendarul Romulus şi a pierit sub Romulus Au-
Năsăudului, a făcut liceul la Blaj. Pe urmă, a gustulus sau precum Constantinopolul a fost ales
fost institutor şi inspector şcolar la Focşani (1850— ca reşedinţă a imperiului roman din Răsărit de
1870). Constantin cel Mare şi a fost cucerit de Turci
Grozescu Ioan, născ. la 1832 în Chendru-Someş, în 1453 sub un Constantin, tot asemenea împă­
face studiile liceale la Blaj, iar cele pedagogice la răţia Habsburgilor, întemeiată de Rudolf de
Sibiu. Intre anii 1855—62 e secretar la Inspecto­ Habsburg. va pieri în zilele moştenitorului de tron
ratul general al şcoalelor din Transilvania. In austro-ungar Rudolf, fiul împăratului Franz Iosef.
această calitate însoţeşte pretutindeni pe inspectorul Preda geografia după hartă şi glob. Introdusese
general Festl. E numit institutor diriginte la şcoala caetul personal pentru a trece lună cu lună si­
română din Reghin. Dorinţa de libertate îl face tuaţia şcolară a fiecărui elev. Bun gospodar, el
să vină în ţară. Ia prin concurs direcţia şcoalei avea casă în centrul oraşului, apoi vie, trăsură şi
primare din Huşi. De aici e mutat la şcoala Tunari
din Bucureşti, unde funcţionează până la 1896,
când iese la pensie. Moare la 22 Mai 1897, jelit
de toţi câţi l-au cunoscut. Era dascăl exemplar:
totdeauna la nivelul cunoştinţelor şi cinstea perso­
nificată. (« învăţătorul primar *, a. III (1897) p.
224).
Lugoşianu Ion, născut la 1840 în Teiuş-Alba,
dintr’o fruntaşă familie românească. Tatăl său cu
acelaş nume era morar, unul din epitropii bise­
ricii şi şcolii româneşti unite, din această aleasă
comună românească. Parohul cărturar Gheorghe
Dobo notează, în memoriile sale, redactate în
prima jumătate a sec. trecut, ajutorul însemnat
ce a primit dela acest vrednic fiu al bisericii
sale, în acţiunea sa religioasă şi culturală. II de­
scrie astfel: Avea faţa mai mult rotundă, închisă,
nas roman proporţionat, gură potrivită, atingând
cu sarcasm şi satiră pe cei vrednici de ele, de
aceea multora neplăcut; frunte frumoasă, lată;
păr argintiu, în tinereţe negru; om de mari ta­
lente, care-i reamintia totdeauna memorialistului
de propriul său părinte. Un fiu al său, Iacob, a
fost profesor la Academia Teologică şi la liceul Septimiu Albini
român unit din Blaj, mai pe urmă protopop în
Turda, unde a şi răposat în 1897, în etate de cai. A murit în floarea vieţii, în urma unui ac­
80 de ani. Coborînd dintr'o asemenea familie şi cident de trăsură, lăsând regrete unanime. Octa-
primind îndemnuri înalte, tânărul Ion Lugoşianu vian Lugoşianu, profesor la colegiul naţional
urmează liceul la Blaj, apoi Academia de drept Sf. Sava şi autor al lucrării «Oltenia sub ocu­
in Sibiu. Venind în ţară, e câtva timp funcţionar paţia austriacă» (1889), precum şi al altor lucrări,
la Ministerul instrucţiei. In 1860, obţine o ca­ apoi fost funcţionar la Biblioteca Academiei Ro-