Page 36 - 1933-06

IOAN GEORGESCU: ŞCOLILE DIN BLAJ 353

nepot al marelui mitropolit Şuluţ, pe care « numai silit să părăsească acel ziar bisericesc din cauza
moartea» l-a putut despărţi de naţiune, găseşte politicii maghiarofile a acestui mitropolit. La « Tri­
acum prilej potrivit pentru a munci cu tot focul buna » scria câte două articole de fond pe săp­
tinereţelor la o acţiune politică şi literară ca aceea a tămână, pentru care era plătit cu cinci floreni de
numitului ziar. Se prezintă deci, la redacţia ace­ fiecare articol. Mai era un reporter-corector (Ioan
stui ziar, atunci adăpostită în două încăperi din Brânduş). Albini, ca redactor responsabil, avea să
Str. Iernii (Wintergasse), pentru a primi oferta primească, să revadă şi îndrepteze articolele şi co­
direct dela cel în drept. O primeşte cu următoa­ respondenţele externe, foiletonul, telegramele, con­
rele două rezerve: i. Dacă se deschide, în Sep­ tactul cu publicul. Era ceea ce se numeşte, de
temvrie acel an, noua şcoală de fete a Astrei, vrea obiceiu, secretar de redacţie. Aceasta era toată re­
să ocupe o catedră la această şcoală, pentru una dacţia unui ziar cu tiraj de o mie de exemplare
din materiile la care este abilitat. Slavici aprobă, zilnic, pe lângă care mai apăreau şi alte tipărituri,
zicând că se gândeşte bine. Neamul are nevoie broşuri populare, chiar câte o carte ş. a. Leafa
mai mare de profesori buni şi devotaţi, decât de lui Slavici, ca director, era 2000 fl. pe an; a lui
gazetari. II avertizează, însă, că, în calitatea sa de Pipoş, om însurat şi cu trei copii 800 fl.; a lui
Tribunist, poate să întâmpine oarecare dificultăţi Brânduş 560 fl.; iar a lui Albini de 700 fl. Pentru
din partea comitetului Astrei, unde majoritatea o leafa acestuia din urmă erau să se certe Bechnitz
formau Partenie Cosma şi « Albiniştii *, aderenţi ai şi Slavici. Noroc că s*a găsit soluţia şi nici Albini
politicii moderate a mitropolitului Miron Romanul nu era pretenţios. Aid, rămâne ca luptător al
şi în veşnice divergenţe de păreri în aproape ideilor naţionale până în clipa când, ca semnatar
toate chestiunile vieţii publice româneşti. 2. Care al « Memorandului » şi delegat în comisia însăr­
sunt datoriile sale de redactor? Auzind Slavici cinată cu prezentarea acestui protest împăratului
această întrebare, l-a privit zâmbitor spunându-i: Franz Iosef, e implicat în procesul intentat de
«D-ta ai stil uşor şi scrii binişor româneşte. guvernul unguresc contra tuturor semnatarilor şi,
Atâta ne ajunge. Tribuna o cunoşti, ai urmărit-o, ca atare, condamnat la 2% ani închisoare. Refu­
o aprobi. încolo, ai toată libertatea, chiar de a zând să facă această osândă, el veni în Ţara li­
face prostii. Dar nu prea multe. Una ţi se iartă. beră, unde la Academia Română e însărcinat cu
La a doua, îţi vom atrage atenţia. Dacă vor fi
prea multe, vom lua măsuri *. Afară de Slavici, din
redacţie făcea parte Ioan Bechnitz, fiu de negustor,
om cult, cu judecată ageră şi mult bun simţ atât
în chestiunile politice, cât şi în cele literare,
sociale ş. a. cu care un ziar trebue să se ocupe.
El fixa forma externă, împărţirea în rubrici, chiar
ortografia. Avea ultimul cuvânt în toate. Chiar
Slavici îi cetia toate articolele, cerându-i sfatul,
la tot pasul. Păcat că acest spirit superior era cu
desăvârşire sterp. Nu putea produce nimic. De
câte ori încerca să scrie, se enerva, se congestiona,
avea palpitaţii şi trebuia să renunţe. Noroc, în
schimb, că putea ceti. Era cel mai asiduu cetitor.
Nu lipsia niciodată din redacţie. Acest om e cu
atât mai vrednic de admiraţie, cu cât pentru toată
munca aceasta enormă, nu era răsplătit cu nimic,
încă, dimpotrivă, el subscrisese o bună parte din
capitalul * Institutului Tipografic» care edita ziarul.
Succesele Tribunei se datoresc în bună parte
acestui Mentor al ei. Alt colaborator intern era
Pompiliu Pipoş, fiul protopopului din Hondol,
absolvent al Facultăţii de drept din Cluj. El con­
ducea rubrica « Revista politică » urmărind ziarele Dr. Vasilc Bunu, medic primar al spitalului I. C. Brâtianu
străine. La Tribuna stă până în 1891, când trece în din BuzJu, fost senator al Huedinului, jud. Cluj, 1922—26
Bucovina, unde fondează «Gazeta Bucovinei», întâ­
iul ziar naţional al acestei provincii dela «Bucovina» adunarea de documente istorice. Totodată e co­
Hurmuzăcheştilor încoace. Nicolae Cristea, asesor laborator la « Voinţa Naţională ». Pe lângă funcţia
la consistorul din Sibiu, era colaborator extern. de redactor, a avut şi pe cea de profesor la numita
Fusese multă vreme redactor la «Telegraful Ro­ şcoală de fete a Astrei, publicând cea dintâi mo­
mân », întemeiat de Şaguna şi a continuat politica nografie asupra acestei şcoli (Gherla, 1887). In
acestuia. Sub mitropolitul Miron Romanul a fost 1892—94 a fost şi secretarul II al Partidului Na­