Page 37 - 1933-06

354 B O A B E D E G R Â U

ţional Român. A colaborat la «Anul 1848 în Prin­ publicat un studiu P. Dr. I. Dăianu în Luceafărul,
cipatele Române, acte şi documente pentru ridi­ Sibiu, 1903. In volum a publicat: « Nopţi carpa­
carea monumentului I. C. Brătianu*, 5 volume tine * (Pesta, 1867; roman istoric cu subiect din
(Bucureşti, 1902—1904); de asemenea la volumul revoluţia lui Horia); «Amor şi patrie* (Torino,
omagial « Lui Ion Bianu • (Bucureşti, 1916). In 1869); « Doruri şi speranţe * (Torino, 1871); « Dis­
timpul războiului mondial, el salvează, din insăr- curs funebru Boicea Radian * (Craiova, 1873);
* Matemologie * (Constanţa, 1881); «Un pericol
naţional * (Ploeşti, 1883); « Cartea ţăranului. Igiena
poporană * (Constanţa, 1886); « Publiu Ovidiu Na-
sone * (Constanţa, 1887); «Desmoşteniţii. Nuvele
originale » (Bucureşti, 1903); « Regule de sănătate »
(Constanţa, 1892); « Instrucţiuni relative la modul
întrebuinţării medicamentalor din farmaciile ru­
rale * (Craiova, 1896). Femeea virtute. Discurs la
moartea Alexandrina Haralamb n. Magheru (Cra­
iova, 1876).
Marţian Dionisie P., născut la 1829 în Ponor,
face studiile secundare în Sibiu şi Blaj, cele juri­
dice la Viena. Terminând în 1857, vine în ţară,
unde ocupă postul de director general al Stati­
sticii, introducând această ştiinţă atât de impor­
tantă, până atunci necultivată la noi. El publică
preţioasele «Annale Statistice * (1860—69), ară­
tând chiar dela început însemnătatea acestei ştiinţe
chemate «a conduce la descoperirea cauzelor şi
efectelor şi, de aci, la legile care domnesc viaţa
universală a naturii şi cea particulară a popoa­
relor şi a arăta, prin coordonarea acestor legi,
unitatea şi armonia lumei fizice şi sociale în deo­
Dr. Cornel Picuraru-Bianu, medicul serviciului maritim al sebitele lor fenomene *. Ceea ce sunt cele cinci
Rominiei, donatorul Academiei Române şi al Astrei simţuri pentru individ, este statistica pentru gu­
vern. Statistica, zice el în altă parte, e o istorie
cinarea Academiei Române, materialul dicţiona­ staţionară, precum istoria e o statistică în conti­
rului limbei române (Analele Ac. Rom., Seria II nuare. Alte publicaţii: «Rapport â la dnquieme
tom. XXXVII, P. Ad-tivă, 1914/5, p. 114—115). r^union du congres internaţional de statistique
Fiul său Radu moare eroic la Mărăşeşti în 1917. â Berlin, sur l'etat des travaux statistiques dans
După atâtea încercări şi suferinţe, mare i-a fost Ies Principaut^s-unies * (Berlin); «Economia So­
mângâierea, când în 1919, după înfăptuirea în­ cială* (Bucureşti, 1858); «Coloniştii germani şi
tregirii naţionale, s'a putut întoarce în Ardealul România» (Bucureşti, 1873); «Essemplulu essi-
liber, de unde fusese surghiunit timp de 25 de latei din anul 1848* (Bucureşti, 1865); «Proprie­
ani. In acelaş an, moare la Cut, unde e înmor­ tatea şi naţionalitatea * (Bucureşti, 1866). Toate
mântat în ţăma strămoşească. acestea, pentru a trezi în poporul nostru spiritul
Drăgescu C. Ioachim, fost redactor la ziarul de economie şi de prevedere. El zice: «De aţi
« Oltenia * sub directiva lui Ion Theodorian din împărţi în România averea lui Cresus, tezaurul
Craiova, pe urmă medic din cei mai activi la Con­ dela Ecbatana, banii lui Ptolomeu II, averea Ro­
stanţa, Slatina şi Craiova, e şi el elev al liceului mei pe când era doamna lumei, sau a Spaniei
din Blaj. E unul din cei dintâi preconizatori ai pe când era stăpâna unei împărăţii în care nici­
înţelegerii Românilor cu Slavii şi cu Italienii contra odată nu apunea soarele — nu aţi fi fericit-o; din
Maghiaro-Germanilor asupritori. (Intr’o scrisoare contra, precum ne arată decadenţa popoarelor ci­
către Dr. Ioan Raţiu din Turda, adresată de el tate, aţi fi autorii ruinei ei. învăţaţi poporul a
dela Craiova la 18/30 Decemvrie 1876). De ase­ se îngriji de sine!* (Econ. Socială, p. 8—9).
menea ca membru entuziast al Ligii Culturale, el Secula Sever, născut la 2 Decemvrie 1869 în
scrie o mişcătoare prefaţă la memoriile d-rei Fe- Baia de Criş, Zarand, ca fiu al avocatului Gheorghe,
licia Raţiu «Vandalismul dela Turda* şi are cu­ dela care a primit o educaţie aleasă. Face studiile
rajul să reprezinte presa Ţării libere la confe­ secundare la Arad, Sibiu şi Blaj, cele superioare
rinţa naţională din 23 şi 24 Iulie 1893 dela Sibiu. la Facultatea de litere din Bucureşti, unde în 1895
Pe timpul când făcea studiile la Torino, el con­ e licenţiat în ştiinţele filozofice şi istorice. In 1900,
verteşte la Românism pe scriitorul maramureşan e chemat la ziarul « Tribuna Poporului *, alături
Artemie Anderco, de fel din Borşa, despre care a de Ioan Russu-Şirianu. In 1904, ocupă catedra