Page 38 - 1933-06
P. 38
IOAN GEORGESCU: ŞCOLILE DIN BLAJ 355
de limba şi literatura româna la Institutul peda mult la unificarea noastră sufletească. Afara de
gogic-teologic din Arad. Această catedră o pierde « Informaţii literare şi culturale » (Sibiu, 1910) a
în urma unui articol, ce a publicat în revista publicat în volum frumoase pagini din ziarul său
«Viaţa Românească * din Iaşi, împotriva faimo de fost ofiţer în armata austro-ungară «Trei luni
sului trădător Constantin Burdea, care întemeiase pe câmpul de războiu» şi «Hora obuzelor», iar
pe banii Comunităţii de avere a foştilor grăniţeri în timpul din urmă studii de economie naţională
români liceul unguresc din Caransebeş. Ministrul şi politică: «Les Etats Unis d'Orient»; «Pro
Apponyi Albert i-a cerut destituirea. Pe lângă un ducţia»; «Politică economică a României» ş. a.
mare număr de articole în « Tribuna Poporului *, In alte profesii libere avem pe:
Arad; «Dreptatea», Timişoara; «Luceafărul», Bobescu Alexandru, întemeietorul operetei ro
Buda-Pesta-Sibiu, a colaborat la «Viaţa Româ mâne, născut la 1859 în Tâmpăhaza, astăzi Ră-
nească * din Iaşi şi la ♦ Neamul Românesc *, Bu- deşti, jud. Alba. Studiile secundare le face la Blaj.
Institutul Recunoştinţei din Blaj.
cureşti. In volum a publicat: «Revoluţia lui Trecând în Ţara liberă joacă în diferite trupe:
Dozsa»; «Realităţi şi visări», Nuvele; «Schiţe şi Manolescu, Millo, Luchian. In 1889 înfiinţează
povestiri *; « Memoriul lui Moise Nicoară », Mo la Craiova prima trupă de operetă română, nu
nografie istorică; « Ţara de sus şi ţara de jos în mărând elemente valoroase, cu care a făcut tur-
Principatele române* (Bucureşti, 1898); «Tele neuri artistice strălucite până la Odessa şi pri
grama», Comedie în 3 acte. mind oferte pentru alte tumeuri până la Mos
Tăslăuanu C. Octavian, născut la 1878 în Bilbor, cova-Pe trograd. E autorul operetelor « Orfanul din
dintr’o veche familie preoţească cu genealogie în Doma *, « Păunaşul codrilor * şi al operei in cinci
semnată până la 1700, e sufletul revistei « Lucea acte «Iosif în Egipt ». Duce faima artei româneşti
fărul * tipărită întâiu la Buda-Pesta, pe urmă, după până la Lodz (Polonia). Moare în Panciu, la 1915.
obţinerea postului de secretar al Astrei, la Sibiu, Cheţianu Tullius Ilie, născut la 1840 în Şiop-
până la izbucnirea războiului mondial din 1914, teriu, Cluj. Face studiile primare şi secundare la
iar după întregirea naţională, câtva timp şi la Bu Blaj. Obţinând o bursă dela mitropolia de aici,
cureşti. Această revistă s'a tipărit în condiţii teh urmează dreptul la Viena şi Gratz. Venind în
nice superioare, având suplimente artistice din cele ţară, suplineşte câtva timp catedra de drept ro
mai alese şi colaborarea celor mai distinşi scriitori man la Universitatea din Iaşi, apoi se stabileşte
români de pretutindeni, contribuind astfel foarte ca avocat la Craiova. Luptător entuziast şi opti-
