Page 39 - 1933-06

IOAN GEORGESCU: ŞCOLILE DIN BLAJ 357

Neagoe /., după studii ca cei dinainte, trece din Viena, trece în Moldova. Strângând acolo
şi el în capitala României libere, specializându-se avere frumoasă, din cauze sanitare, în anii din
în pelagra. Scrieri: « Raport asupra misiunii sale urmă ai vieţii se aşează la Viena, unde moare
in străinătate, pentru a studia mijloacele de com­ în 7 Decemvrie 1844. Averea şi-o lasă consisto-
batere a pelagrei * (Bucureşti, 1889); « Raport asu­ rului din Blaj pentru a da din venitul ei burse
pra instalării si funcţionării azilelor de pelagroşi * tinerilor români, fără deosebire de confesiune re­
(Bucureşti, 1894); «Estratto del Rapporto uffi- ligioasă, dacă urmează studii superioare la Viena,
ciale al Ministere deU'Intemo della Rumania sulla la Buda-Pesta ori la academia montanistică din
Pellagra» (Treviso, 1895); «Pelagra în România» Schemnitz. De această fundaţie a beneficiat, între
(Bucureşti, 1899). alţii, şi Titu Maiorescu.
Păcuraru-Bianu C., născut la 1860 în Şimleu, face Stroia G. S., născut la 1845, face bacalaureatul,
liceul la Blaj şi medicina la Bucureşti. In 1887 e pro- precum scrie d-1 L Moisil, la Blaj şi medicina la

Şcoala normali români uniţi dc inviţitori, cu internatul acestei şcoli şi al Şcolii comerciale superioare din Blaj.

movat doctor cu teza: « Câteva cuvinte asupra le­ Berlin, unde a audiat pe specialistul Graafe. Teza
prei *. Funcţionează ca medic la Călugăreni, Panciu sa de doctorat e: * Ober den Kaiserschnitt » (Berlin,
şi Cernavoda. Din 1910 intră în serviciul Marinei. 1868). Moare la 24 Decemvrie 1893.
In războiul pentru întregirea naţională îngrijeşte Urbeanu Ion, născut la 1848 în Basna, după
spitalul de bolnavi de tifos exantematic la Flă­ terminarea liceului la Blaj, vine la Bucureşti, unde
mânzi, Botoşani. Nefiind căsătorit, întreaga sa urmează medicina. Face războiul pentru neatâr­
avere, în sumă de 800.000 lei, o lasă Academiei nare în 1877 8 la Regimentul 2 Cavalerie. In spi­
Române şi Astrei « pentru cultivarea limbei române talul dela Lompalanca se îmbolnăveşte de febră
în sensul aspiraţiunilor pe care ea are dreptul să tifoidă, din pricina devotamentului său pentru bol­
le reclame în cadrul limbilor neolatine». Prin navi. Pe lângă articole în revistele de specialitate,
acest gest generos, el se încadrează cu strălucire ia parte la toate mişcările culturale din jud. Gorj.
în glorioasa familie a marilor luptători naţionali, Un fiu al său e colonel, al doilea a căzut eroic
originari din Ardeal şi năzuind spre o apropiere ca maior în războiul Unirii, al treilea e funcţionar
sufletească tot mai pronunţată către marea fa­ financiar.
milie latină. Moare în 1920 la Pireu (Atena). Danielescu N. R. născut la 1849 în Fărcădinul
t
Ramonţan-Ramonţai Simion, născut la Someşeni, de jos, lângă Haţeg, după terminarea liceului din
lângă Cluj. După studii făcute la Universitatea Blaj, face şcoala de agricultură dela Herăstrău.