Page 40 - 1933-06
P. 40

35«                                 B O A B E   D E   G R Â U


          La  1875  e  trimis  pentru  studii  mai  înalte  la  Nancy.   taşilor,  inaugurată  încă  la  Crăciunul  anului  1755
          Terminând  cu  distincţie,  e  numit  profesor  la  He­  cu  faimoasa  «  comedia  ambulatoria  alumnorum  *,
          răstrău.  In  1878,  e  subdirector,  iar  în  1884—87   dau  în  fiecare  an  mai  multe  şezători  culturale  re­
          director.  Infiinţându-se  la  1894  Şcoala  de  silvi­  ligioase,  sub  conducerea  profesorilor  lor,  nu  nu­
          cultură  din  Brăneşti,  e  numit  directorul  acestei   mai în localitate, ci şi în centrele vecine.
          şcoli. Conduce lucrări silvice importante la ocolul  Liceul  de  băieţi,  in  anul  şcolar  1952  3,  are  457
                                                           elevi,  fiind  nu  numai  tipul  cel  mai  evoluat,  ci
                                                           şi  unul  din  cele  mai  bine  populate  licee  din  pro­
                                                           vincie.  E  înzestrat  cu  un  bogat  muzeu  de  Ştiinţe
                                                           naturale  şi  cu  o  Grădină  botanică  mai  veche  şi
                                                           mai  bine  întreţinută  decât  foarte  multe  chiar  din
                                                           străinătate.  De  asemenea,  cu  sală  şi  instrumente
                                                           de  muzică;  de  fizică  şi  chimie;  de  arheologie  şi
                                                           istorie;  de  matematică  şi  geografie;  de  religie;  ci­
                                                           nematograf;  bibliotecă  pentru  elevi  cu  2474  cărţi
                                                           şi  195  fascicole;  pentru  profesori  cu  7243  cărţi
                                                           şi  193  periodice;  sală  de  gimnastică;  serviciu  sa­
                                                            nitar.
                                                              Liceul  de  fete  îşi  are  începutul  în  şcoala  înfiin­
                                                           ţată  la  1855  sub  direcţia  lui  T.  Cipariu,  având
                                                            până  la  întregirea  noastră  naţională  caracterul  de
                                                           şcoală  superioară  de  fete  cu  8  clase  (4  civile).
                                                            Din  1919  e  liceu  complet,  tip  C.  Astăzi,  numărul
                                                            elevelor în şapte clase e 199.
                                                              Tot  de  atunci  e  şcoala  primară  de  fete,  având
                                                            astăzi 72 eleve.
                                                              Şcoala  normală  de  învăţători  s'a  deschis  la  15
                                                            Octomvrie  1865,  având  la  început  numai  două
                                                            cursuri  (d.  V  şi  VI).  In  1880/1,  se  deschide  şi
                     Mitropolitul AIcx. Stere* Şuluţiu      cursul  al  treilea  (cl.  V,  VI  şi  VII).  Mai  târziu,
                                                            mitropolitul  Victor  Mihali  înfiinţează  şi  cursul  al
           Sinaia.  Dirijează  serviciul  de  plantaţiuni  şi  ga-   patrulea  (cl.  V,  VI,  VII  şi  VIII).  Numărul  de
           zonare  la  Bucureşti,  Focşani,  Nămoloasa  şi  Ga­  astăzi al elevilor este i*8.
           laţi,  unde  lasă  şi  câte  o  pepinieră  de  esenţe  foioase   Şcoala  normală  de  învăţătoare  s’a  deschis  la  15
           şi  răşinoase.  Altă  lucrare  de  merit  e  amenajamentul   Octomvrie  1924,  având  astăzi  patru  clase  supe­
           pădurii  Morunglavul.  E  membru  devotat  al  Soc.   rioare cu 126 eleve.
           «  Progresul  silvic  *,  propovăduind  exploatarea  ra­  Azilul  de  copii  greeo-catolici  români  din  Blaj,
           ţională  a  pădurilor.  O  publicaţie  de  seamă  e  «  De­  înfiinţat  din  iniţiativa  şi,  în  bună  parte,  cu  chel­
           teriorarea  rezervelor  în  pădurile  de  stejar  ► .  Prin   tuiala  neuitatului  mitropolit  Ioan  Vancea,  avea  între
           testament  restitue  mitropoliei  din  Blaj  bursele  de   anii  1894  şi  1910  acelaş  scop  ca  şi  şcoala  nor­
           care  a  beneficiat  pe  vremuri  ca  elev,  mai  lăsând   mală  de  conducătoare  de  grădini  de  copii  de  astăzi.
           70.000  lei  drept  recunoştinţă,  cu  acelaş  scop  de   Califica  conducătoare  şi  pregătia  bone  pentru  azi-
           a  da  burse.  O  sumă  de  40.000  lei  a  donat  şi  Aca­  lele  sau grădinile, numite altfel  şi şcoli de copii mici,
           demiei Române. Moare la 1897.                    care  funcţionează  mai  cu  seamă  vara.  Până  în
             Alţi  economişti  cu  studii  secundare  la  Blaj  mai   1910,  azilul  dela  Blaj  a  avut  548  elevi  şi  eleve,
           sunt  d-nii  Cipăianu  G.,  fost  subsecretar  de  Stat   precum  rezultă  din  memoriul  ce  a  binevoit  a  ne
           la  Ministerul  Agriculturii;  Ordeanu  şi  Grecescu  I.,   pune  la  dispoziţie  Păr.  I.  F.  Negruţiu,  fostul  di­
           fost  secretar  al  liceului  Sf.  Sava,  iar  din  1910   rector  al  şcoalei  normale  şi  preşedinte  al  senatului
           casier al Academiei Române.                      numitului azil.
                                                              Şcoala  de  menaj  urbană  tip  A  cu  patru  clase,
                                  II                        s'a  deschis  întâiu,  la  1  Ianuarie  1928  în  Obreja,
                                                            ca  şcoală  de  Stat.  Desfiinţându-se,  la  15  Octom­
             Situaţia  actuală.  Schiţa  de  faţă  n’ar  fi  completă   vrie  1931  se  deschide  la  Blaj  această  şcoală  cu
           şi n'ar corespunde nevoilor acestei reviste, dacă n’am   caracter  confesional  unit,  având  următoarele  ate­
           întregi-o  cu  câteva  date  asupra  stării  de  astăzi  a   liere:  1.  spălătorie  şi  călcătorie;  2.  croitorie  şi
           institutelor de învăţământ şi de educaţie din Blaj.  lucru  de  mână;  3.  ţesătorie;  4.  bucătărie.  Cursu­
             Academia  teologică  are  10  profesori,  103  stu­  rile ţin patru ani. In 1932/3 sunt 46 eleve.
           denţi,  toţi  cu  bacalaureat,  membri  ai  Soc.  •  Ino-   Şcoala  de  arte  şi  meserii  greeo-catolică  S.  Iosif
           chentie  Micu-Klein  *  care,  urmând  tradiţia  înain­  din Blaj, deschisă la 1 Noemvrie 1928, are sec-
   35   36   37   38   39   40   41   42   43   44   45