Page 41 - 1933-06

IOAN GEORGESCU: ŞCOLILE DIN BLAJ 359

ţiile: tâmplărie, rotăric şi lăcătuşerie mecanică. In 1925, din partea Universităţii libere din Bucu­
1932/3 are 43 elevi. reşti, d-1 I. G. Duca, atunci ministru de externe,
Şcoala comercială superioară gr.-cat. de băieţi după evocarea evenimentelor dela 1848, afirmă că,
din Blaj, inaugurată în 1929, cu aceeaş programă în acest colţ sfânt al pământului românesc, se
analitică pe care o au şi şcolile de Stat, în 1932 3 cuvine să se proclame tăria şi veşnicia unităţii
are patru clase cu 92 elevi. noastre naţionale. La 3 15 Maiu 1927, d-1 Octavian
Şcoala comercială superioară gr.-cat.
de fete, datând din acelaş an cu cea
precedentă, are astăzi patru clase cu 68
eleve.
Cu acest complex de institute de în­
văţământ şi de educaţie, Blajul e, de
bună seamă, după centrele noastre uni­
versitare, cea mai însemnată colonie
şcolară a României; o cetate de şcoli.
Vizitatori străini, unii destul de preten­
ţioşi, l-au numit « Oxfordul * neamului
nostru; iar alţii chiar «o mică Romă*.
Şi, în adevăr, întreg orăşelul dela con­
fluenţa Tâmavelor e semănat cu şcoli.
In vasta piaţă a acestui orăşel, în
dreapta şi în stânga catedralei, care le
străjueşte şi le ocroteşte ca o mamă,
se aliniază şcolile cele mai vechi: Aca­
demia Teologică şi Liceul de băieţi cu
internatele lor. Liceul şi numeroasele
şcoli de fete simt adăpostite în fru­
mosul Institut al Recunoştinţei, clădit
în «Republica Blajului *, aproape de
gara « Câmpul libertăţii *. In apropierea
celeilalte gări a Blajului e Şcoala de
arte şi meserii, iar între aceste noua şi
uimitor de moderna zidărie a Şcolii
normale de învăţători. In timpul din
urmă e vorba să se îmbogăţească cu
o casă culturală şi cu un stadion pentru Reşedinţa Mitropolitană din Blaj. (După o acuarelă a d-lui Prof. Marian).
educaţia fizică. Biblioteca centrală există
dinaintea războiului, din darul marelui cărturar, Goga, atunci ministru de interne, mărturiseşte că
I. M. Moldovanu. la Blaj, de zeci de ani, asemeni primilor creştini din
Diferite aprecieri. Având atâtea institute cu aproape Catacombe, prooroci învăţau religia Românismului.
1500 ) de şcolari în fiecare an, fiind păstrătorul şi Aceşti umili, dar inspiraţi prooroci ai Blajului
l
purtătorul atâtor amintiri sfinte din zilele noastre aveau «tot ce trebue conducătorilor unui popor la
de lupte naţionale, mai cu seamă dela 1848, nu e zile de răspântie:... porunca implacabilă a sân­
mirare, dacă Blajul, ca un alt «Ierusalim *, a gelui ... îndrăsneală în cuget şi hotărîre în ac­
devenit loc de pelerinaj pentru Românii de pretu­ ţiune ... simţământul unităţii de rasă, susţinut de
tindeni. Astfel, d-1 C. Banu, ministrul Cultelor şi o cultură superioară şi orientarea fericită în fră­
al Artelor vine la 3/15 Maiu 1922 în Blaj, nu ca să mântările continentului *. Iar la 3/15 Maiu 1933,
se plimbe la lumina becurilor electrice, nici ca să d-1 D. Guşti, ministrul instrucţiei, cultelor şi
calce pe o pardoseală de soiu — care atunci lipseau artelor, ridică un energic protest contra revizio­
din acest orăşel, — ci ca să privească marile figuri niştilor, spunând că, de nicăiri, acest protest nu
ale Blajului istoric şi să audă din glasul mormintelor e mai îndreptăţit, ca dela Blaj. Acesta e oraşul
imperioasele chemări la împlinirea datoriei de «şcolilor, al cărturarilor, al Bisericii vii *. «El
astăzi. D-1 Al. Lapedatu, venind în aceeaş calitate s'a ridicat şi a ajuns la însemnătatea pe care o
la 3/15 Mai 1924, îşi dă seama « că aci se lucrează va avea totdeauna, prin grija de suflet şi prin iu­
conştient şi patriotic pentru susţinerea celei mai birea curată şi nemărginită de neam. Oamenii
frumoase tradiţii de cultură naţională la Românii pe cari i-a dat, într’o viaţă de mai bine de un secol
de dincoace de Carpaţi *. Vorbind la 3/15 Maiu şi jumătate, sunt pilde fără pereche de învăţătură,
de muncă, de lepădare de sine, de adevărat misti­
‘) La o populaţie totali de 4.716 locuitori (1930). cism şi eroism naţional *.