Page 10 - 1933-07
P. 10

ŞTEFAN POP: COLEGIUL NATIONAL SF. SAVA                             393

           Vodă  Caragea  întăreşte  această  anafora  prin  hri­  Lazăr  încă  din  primăvară,  preda  mai  întâi  «  cele
         sovul din 24 Martie 1818.                        gramaticeşti  *  cum  spunea  hrisovul,  apoi  toate  cele
            Astfel  se  aşează  Gheorghe  Lazăr  în  chiliile  dela   prevăzute  în  prima  tagmă,  Eufrosin  Poteca,  pro­
         mănăstirea  Sf.  Sava  după  ce  prin  porunca  dom­  fesor  de  geografie,  pe  lângă  Lazăr,  fusese  pro­
         nească  au  fost  alungaţi  caretaşii  («căruţaşii  sau   fesor  la  şcoala  grecească  la  începători;  Ion  Eliad
         fierarii») nemţi ce le ocupau.                   încă  tânăr  de  tot,  tot  ca  ajutor  al  lui  Lazăr,  preda
            Nu  fără  înverşunată  opoziţie  din  partea  vechilor   aritmetică  şi  geometrie;  Ladislau  Erdeli  dela  şcoala
         dascăli  a  ieşit  Lazăr  biruitor.  Deşi  Veniamin,  das­  grecească,  propunea  limba  latină  şi  limba  franceză,
         călul  grec,  striga  sus  şi  tare  înaintea  Divanului,  că   apoi  din  filosofie,  logica,  lăsându-i  lui  Lazăr,  din
         «  filosofie  în  româneşte  nu  se  poate  *,  Lazăr  «  do-   această  disciplină  metafizica,  şi  în  sfârşit  Arhi­
         vedia  în  fiecare  zi  că  se  poate  *.  In  adevăr,  «  acest   mandritul  Grigore  Rămniceanu  pentru  religie  (teo­
         om  încă  tânăr,  oacheş,  cu  ochii  negri  focoşi,  aspru   logie).
          in  graiu,  fanatic  în  credinţă,  se  descoperi  un  mare   Cei dintâi elevi ai lui Lazăr, fugiţi dela şcoala
          cuvântător,  cum  nu  mai  avuse  neamul  până  atunci   grecească, vreo 20, au fost viitorii profesori: Ion
          pentru  asemenea  lucruri.  Adevăruri  înalte  se  des­
          făceau  ca  prin  farmec  de  pe  buzele  lui  şi  cuce­
          reau.  Faima-i  merse  repede  în  oraşul  întreg  şi
          chiliile se umplură de ascultători neaşteptaţi»*).
            Din  primăvară  până  'n  toamnă,  Lazăr  îşi  pre­
          gătise  materialul  lucrând,  scriind,  traducând  ca
          să  fie  gata  la  începerea  cursurilor.  Şcoala  se  des­
          chide  în  August  1818.  In  «  înştiinţarea  *  tipărită
          atunci,  către  «  de  toată  cinstea  vrednica  tinerime  *
          Lazăr arată foloasele învăţământului naţional: « Pa­
          triei  nu-i  poate  fi  tot  una  măcar  ce  fel  de  creştere
          vor  primi  mădularele  următoare  *.  Acum  când
          toate  popoarele  «  se  află  bine  împodobite  cu  şcoli
          mari  şi  Academii  de  ştiinţe  strălucitoare  chiar  în
          limbile  lor,  pentru  procopsirea  tinerilor.  cu  ru­
          şine  vine  unui  popor  şi  neam  ce  este  aşa  vechiu,
          aşa  vestit,  proslăvit  şi  înzestrat  cu  toate  rodurile
          pământului,  precum  şi  cu  toate  darurile  duhovni­
          ceşti,  cu  un  cuvânt,  neam  împărătesc...  să  nu
          aibă  şi  el  o  şcoală  mai  de  treabă,  o  Academie  cu
          ştiinţă,  chiar  în  limba  maicii  sale,  ci  să  se  lase
          mai  slab,  mai  scăzut  şi  mai  batjocorit  decât  toate
          celelalte  limbi  şi  popoară  ale  feţii  pământului».
          Chiamă  pe  tineri  să  vie  «toţi  de  toate  părţile  şi     Profesorul George Ioanid
          de  toată  starea  la  izvorul  tămăduirii,  la  muzeul
                                                                               ? — 1888
          înfloririi  *.  «  Vremea  trece  iute,  nu  se  mai  întoarce,   Portret in uleiu de Sava Henţia, la Colegiul Naţional
          ne  fură  şi  anii  vieţii  cu  sine  şi  noi  rămânem  toţi
          lipsiţi  şi  neciopliţi;  pentru  aceea,  grăbiţi-vă,  nu
          întârziaţi a vă arăta şi a vă trece la condica şcoalei *.   Eliade,  Eufrosin  Poteca,  Ion  Pandeli,  Simion  Mar-
          Aici  Lazăr  dă  planul  organizării  întregului  în­  covici,  Costache  Moroiu  şi  Petrache  Poenaru,  apoi
          văţământ,  care  era  împărţit  in  patru  tagme  sau   Nănescu,  Teodor  Palade,  Măinescu  Răducanu,  Da-
          cicluri,  dela  cele  mai  elementare  până  la  cele  mai   niil Tomescu *).
          înalte  fikLoficeşti  şi  juridiceşti.  înştiinţarea  se   Din  August  1818  şi  până  în  1823,  deci  cinci
          încheie:                                         ani şcolari consecutivi a durat şcoala lui Gheor-
            «  Cu  blagoslovenia  prea  Sfinţiei  Sale  Părintelui
          Mitropolit  Kiriu  Kir  Nectarie,  s'au  dat  întru  în­  ')  Eliade  mai  numeşte  pe  Cernovodeni,  Orefti,  Darvari,
          temeierea  Şcoalei  dela  Biserica  Sfântului  Sawa,   Merişeşti,  Stefanopoli,  CrAsnari,  MAlineşti.  Sunt  citaţi  tot
          prin  al  dumneavoastră  prea  plecatul  şi  gata  spre   ca  elevi  ai  lui  LazAr  şi  Mihail  DrAghiceanu  (din  TArgovişte).
                      2
          slujbă: Lazăr* ).                                Gheorghe   Ioanid,  profesorul.  Ion  Palama,  vestitul  Grigore
            Cei  dintâi  profesori  ai  Academiei  româneşti  au   Pleşoianu,  profesorul;  Christian  Teii,  Scarlat  Rosetti.  Poteca
          fost:  Gheorghe  Lazăr,  care  preda  matematice  şi   aminteşte  şi  pe  DAnicA,  Iosif  Kinopsi  şi  Gheorghe  al  IşlicA-
          filosofie; Popa Pavel, care i se dase ca ajutor lui  resei.  Pe  lAngA  aceştia  trebue  sA  mai  adAugim  şi  pe  cci  şase
                                                           bursieri  moldoveni  trimişi  aici  de  Mitropolitul  Veniamin.  Se
            *) Iorga N., o. c., 56, 73.                    citeazA  intre  şcolarii  lui  LazAr  şi  Anton  Pann,  Marin  Serghiescu.
            *) G. B. Duici şi Popa-Lisseanu, c. c., 21.    (Vezi şi G. B. DuicA, o. c., 106 sc,.).
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15