Page 13 - 1933-07

3$6 B O A B E D E G R Â U

ţional prin raportul din 22 Decemvrie 1831 arată ţinerea limbii naţionale in şcoală. Lui Vaillant i
Eforiei însemnătatea studiului limbii franceze şi se ia din mână conducerea directă a Internatului,
recomandă, pentru şcolarii înaintaţi pe Simeon numindu-se acolo ca Censor, profesorul Gh. Pop
Marcovid, iar pentru cei începători pe Ioan Pop (la 19 Iunie 1833). Peste doi ani, Vaillant pro­
« acum când * spun ei, «putem scrie pe frontispi­ pune să predea « retorica franţozească *, dar Eforul
ciul şcoalei: «Cine nu ştie franţozeşte, să nu Ştirbei respinge cererea. * Atunci profesorul fran­
intre * *). cez, scriitor el însuşi, care a însemnat o adevărată
Marcovici şi Ioan Pop predau limba franceză epocă de progres, de întărire a cunoaşterii limbii
până în 1833, când începe seria profesorilor fran­ franceze aici la noi, el, cel mai preţuit dascăl al
cezi, la care se adaugă Costache Aristia, pentru lui Ion Ghica, al lui Grigorie Alexandrescu şi
gâtăva vreme, la clasele începătoare. al lui Nicolae Bălcescu, se vede redus în cele din
Cu Vaillant, Gros, Languillon, de acum o sută urmă, a-şi mărgini activitatea la desvoltarea pen­
de ani, urmaţi de Thâot, Jobin, Machizot, Bu- sionului francez de fete, al d-nei Vaillant» *).
velot, Bouzenot, Monty, Ulysse de Marsillac, Ro- Cu noua oblăduire a Regulamentului Organic,
ques şi Raoul de Pontbriant, se înseamnă, până trebuia, de sigur, întărit! şi conducerea şcoalei. La
după 1864, lanţul neîntrerupt al profesorilor fran­ 25 Nov. profesorii Poteca, Marcovici, Ioan Pop,
cezi, cari de pe catedra Colegiului Naţional Sf. Genilie, C. Moroiu, G. Ioanid, G. Pop şi Alex.
Sava, odată cu disciplina ce o predau, au adus Pop, cer Eforiei să se aleagă dintre ei * dintre
şi marele suflet al naţiei din care făceau parte. profesorii români curaţi, un director al şcoalei *.
Opera lor s'a înfrăţit cu aceea a scriitorilor şi a Se vede că Eufrosin Poteca, director din 1825,
patrioţilor români, elevii lor, cari la jumătatea nu mai putea rămânea; încă dela 5 Sept. 1832
veacului trecut caracterizează epoca clasică de afir­ el anunţă că se retrage. *) Kisseleff intervine la Epi-
mare şi redeşteptare naţională, în toate domeniile tropia de Râmnic ca să i se dea lui Poteca un loc
vieţii noastre sociale. Şi aceasta n'a fost fără luptă. vacant de Egumen, ca o dreaptă recunoaştere a
Vaillant, venit în ţară prin 1829 ca preceptor serviciilor aduse şcoalei, acum când vârsta înain­
în familia Marelui Ban Iordache Filipescu, capătă tată nu-i mai permite a-şi îndeplini însărcinările.
voia să deschidă un curs privat de limba franceză E trimis Egumen la Mst. Motrul. Câtva timp
la Sf. Sava. La 1 Mai 1832 e numit şef al Pensio­ şcoala rămâne pe seama vechilor dascăli.
nului din Sf. Sava. Cum însă Vaillant nu se mul­ Lui Petrache Poenaru, nu de mult întors dela
ţumeşte numai cu administrarea Internatului şi studii, din Apus, i se încredinţează conducerea
cu acel curs liber de limba franceză, ci se în­ şcoalelor, la 1 Martie 1832. Venirea lui în fruntea
cearcă a organiza predarea şi a celorlalte materii învăţământului însemnează o epocă nouă. Ca di­
în franţuzeşte, întâmpină dintr’odată opoziţia pro­ rector al şcoalelor, având a se ocupa totodată de
fesorilor şi a Eforiei şcoalelor. Directorul Petrache întregul învăţământ din ţară, apoi ca membru al
Poenaru îi trimite o adresă energică anunţându-1 Eforiei şcoalelor, Petrache Poenaru, vreme de
că «dacă vrea să organizeze Pensionul pe alte aproape patru decenii, este mereu în fruntea ope­
baze, îşi poate întocmi un pension oriunde în altă rei de organizare a învăţământului.
parte, dar nu în Colegiul Sf. Sava *, iar Eforia Cea mai veche matricolă ce posedăm este din
şcoalelor publică în Gazeta Oficială (din 11 Mai 1832. Din ea luăm preţioase date.
1833), următoarea înştiinţare: « In Curierul Ro­ Condica cuprinde pagine rezervate fiecărui pro­
mânesc Nr. 12 s’a văzut că d-1 Vaillant, şeful Pen­ fesor cu materia ce posedă şi şcolarii ce-1 audiază,
sionului, dă în cunoştinţa obştească, că a hotărît aşezaţi în ordinea înscrierii, sub următoarele ru-
să tragă pe şcolarii pensionari din clasurile publice brice: numărul curent, luna, ziua (înscrierii), nu­
şi să le dea învăţătură numai în lăuntru în Pen­ mele—pronumele, vârsta, profesia (părinţilor), locul
sion, după un plan închipuit de dumnealui, şi naşterii, naţia, corespondentul, locuinţa. Ultima
alăturat într’acel număr al Curierului. Aceasta ne- coloană e « Observaţia » în care fiecare profesor des­
fiind prin ştirea Eforiei şi fiind cu totul împotriva părţea coloanele ce-i trebuiau d. ex.: lipsirea, ur­
aşezământurilor întocmite pentru acest pension, marea sau silinţa, gradul învăţăturii şi purtarea,
se dă acum de către Eforie în cunoştinţa publi­ sau, bunăoară, la gramatică, rubrica Observaţia cu­
cului că pensionul din Sf. Sava rămâne şi de prinde: etimologhie, analis, scriere.
acum înainte tot subt aceleaşi regule subt care La Sf. Sava erau 7 clase şi anume:
s’au aşezat până acum, şi şcolarii pensionari îşi învăţătura începătoare (cursul primar) cuprin­
vor urma învăţăturile în Şcoala Naţională ». Deşi dea numai: « clasul întăiu .. prin metodul lan-
♦ duhul franţozesc * era prea puternic, susţinut şi castricesc.. subt d. V. Jorj *, cu 172 elevi,
de boierii, cari natural erau de partea lui Vail­
lant, totuş profesorii, recunoscând locul şi dreptul •) N. Iorga, o. c., 244. Despre asta şi Urechia, o. c., I, 165,
limbii franceze, au triumfat în lupta pentru men­ II, no.
*) E. Poteca a lisat un fond pentru acordare de burse la
*) N. Iorga, o. e., 194. Urechia, o. c., I, 145- Sf. Sava şi cari s’au servit pini acum vreo doui decenii.