Page 17 - 1933-07

4oo B O A B E D E G R Â U

Şcoalele începătoare au acum « patru clasuri de de seamă de către Eforia Şcoalelor că vremea
un an fiecare *. Umaniorele tot « patru clasuri *. In căldurilor lui Iulie este timpul cel mai potrivit
clasul întâiu se învaţă numai « Gramatica româ­ pentru vacanţiile şcoalelor publice, s'a făcut în­
nească pe deplin » în 12 lecţii pe săptămână, deci tocmire de a se încheia de acum înainte cursurile
câte două pe zi, şi «începuturi de limba franţo- învăţăturilor de peste an la sfârşitul lui Iunie... ».
zească», tot aşa. Se adăugeau Caligrafia (12 ore) Regulamentul prevede că «In Colegiul din Sf.
şi «deseniul * (6 ore). In cL Il-a se adauge Geo­ Sava se va aşeza, pe seama Statului, un pensionat
grafia şi Hronologia (6 ore), iar limba română şi pentru şcolarii cari trebue să lăcuiască înlăuntru ».
limba franceză în câte 6 lecţii de câte i^oră. In Internii plăteau 60 de galbeni împărăteşti pe an;
d. IlI-a se încep Istoria şi Aritmetica « rezonată », din taxele a 50 de elevi cu plată se puteau întreţine
limbile latină, elină, fără limba română; în d. IV-a alţi 10 fără plată. Erau, afară de aceştia, şi bursierii
aceleaşi materii. Limba franceză era în toate cla­ sau pensionarii pentru cari se plătea din Casa
sele. Prin urmare principiul era ca în fiecare clasă Şcoalelor câte 100 de lei pe lună întreţinerea. Se
să figureze cât mai puţine materii, dar să se facă adauge că « Pensionul se va aşeza deocamdată în
în ore mai multe. partea jumătate a zidirii cei mari din Sf. Sava,
învăţăturile complementare se împărţeau în «trei unde se fac acum cursurile Colegiului, până se va
clasuri#, cu Retorica, Istoria literaturii, logica şi face o altă zidire în curtea S-tului Sava, mai po­
morala, arheologia, fizica şi chimia. Cursurile spe- trivită cu întinderea cursurilor şi cu numărul şco­
dale cuprindeau «legile, matematica aplicată, şi larilor; atunci pensionatul va cuprinde tot trupul
agricultura practică», iar Cursurile slobode: geo­ zidirei ce se află acum în fiinţă, care va putea
metria, algebra, istoria naturală, «greceasca vor­ cuprinde până în 200 pensionari». Bursierii se
bitoare », slavoneasca şi ruseasca. obligau ca după absolvire să fie profesori în şcoalele
Condica de plata lefurilor pe 1833 nc di numele naţionale vreme de şase ani.
întregului corp didactic, care, pe lângă cei vechi, Sunt foarte interesante articolele privitoare la
cuprinde şi profesori de curând numiţi: Florian reglementarea vieţii interne a pensionatului, care
Aaron de istorie, G. Hill de limba latină, F. Gros, amintesc aceleaşi dispoziţiuni din vechea orân­
de «literatura limbii franţozeşti», Ceciot de ru­ duire a lui Ipsilante. Astfel sunt articole deosebite
seşte, în locul lui Cuniţchi. despre întrebuinţarea vremei în pension. Pentru
Regulamentul, referitor la promoţiile elevilor, scularea dimineaţa, pentru ceasurile învăţăturii;
prevede că «Două examene se vor face pe an, cel pentru mâncare, pentru recreaţie: «Lecţiile de
dintâi se va face pentru toate şcoalele cu câteva petrecere trebue să se facă de obşte în vremea re­
zile mai înainte de săptămâna mare de lângă creaţiei. înjurăturile sau orice alte vorbe necu­
Paşti », cu aceasta se încheia semestrul I. ♦ Cel de-al viincioase vor fi oprite cu străşnicie; asemenea va
doilea se va face pentru Cursurile speciale şi fi oprit a se întrebuinţa între şcolari tutunul sau
pentru învăţături complementare în cele de pe băuturi spirtoase, de a se ceti cărţi imorale, de a se
urmă 15 zile ale lui Iulie; pentru umaniore în întrebuinţa jocul cărţilor şi altor asemenea, se va
luna lui August şi pentru şcoalele începătoare în depărta încă din conversaţia şcolarilor orice desba-
cele dintâi 15 zile ale lui Septemvrie * (Art. 175). tere politică. Şcolarii când se vor juca, se vor opri
«Gradurile meritului» sau notările elevilor se de a . arunca cu pietre, se vor păzi de a se sui pe
vor însemna prin numerele 1, 2, 3 şi 4. «Şcolarii ziduri sau în copaci, de a alerga şi a se juca pe
cari vor avea numărul 4 vor fi datori a rămânea scări şi pe pălimaruri, cu bună chibzuire însă li se
încă un an întreg într'acel clas. Cu toate acestea vor da mijloace de a face exerciţii gimnastice, cari
directorul va putea da voie şcolarilor a da examen le pot întări trupul şi-i face îndrăzneţi ». (Art. 223).
a doua şi a treia oară în vremea hotărîtă dacă va Iar pedepsele să se facă cu dojeniri părinteşti şi cu
vedea că este pricină binecuvântată *, iar « şcolarul durere de inimă, iar nu cu mânie şi cu străşnicie fără
ce se va lepăda de trei ori dela examen, nu va măsură. Nu trebue să se caute a se potoli de tot
putea trece la alt clas, cu nici un cuvânt de pri- iuţimea şi voiciunea, care este firească la copilărie
cinuire ». (art. 230).
Privitor la vacanţe, se păstrează regimul din In schimbul taxei, sau ca urmare a bursei, toţi
legiuirile anterioare, o vacanţă de 15 zile, pentru internii, pe lângă întreţinere, primeau toată îm­
toate şcoalele, la Paşti şi a doua « va ţinea, pentru brăcămintea necesară, rufăria şi cărţile. Uniforma
şcoalele începătoare, dela 15 Septemvrie până la era obligatorie prin Regulament; elevii aveau un
15 Octomvrie, în vremea culesului de vii. Pentru costum de mare ţinută: frac, vestă şi pantaloni din
şcoalele umaniore dela 1 de Septemvrie până la 15 « postav civit cu şnur galben închis », şapcă, cravată
Octomvrie şi pentru învăţături complementare şi de piele, o mantilă din postavu sero»; cisme şi
cursuri speciale, dela 1 August până la 15 Oc­ pantofi; de purtare aveau un «spenţer », iar vara
tomvrie *. Abia în Iunie 1835 Eforia, prin P. haine de «anghin». Eforia publică ordinul că
Poenaru, publică înştiinţarea (în Gazeta Oficială « afară din şcolarii ce lăcuesc în arătatul pension,
Nr. 20 din 21 Iunie 1835): « Luându-se în băgare nici un copil altul nu este volnic a purta asemenea