Page 18 - 1933-07

ŞTEFAN POP: COLEGIUL NAŢIONAL SF. SAVA 401

uniformă, iar care din croitori va îndrăzni a lucra clasa V-a câţiva elevi din d. IlI-a, iar în d. Vl-a
asemenea haine, sau aici în Bucureşti, sau în judeţe, s'au trecut 24 de elevi din d. FV-a între cari:
pentru copii afară din pension, acel croitor va fi Alex. Or eseu, Ion Ghica, Dim. Brătianu, Sc.
pus la ştraf, sau i se va închide prăvălia pe o curgere Voinescu, Ion Florescu.
de vreme mărginită şi asemenea cu întinderea In Octomvrie 1833 vine profesor de Geometrie
vinei sale » *). şi Algebră, la cursul I de complementare, Dimitrie
Eforia intervenea ori de câte ori purtarea elevilor Pavlu *) fost bursier al Eforiei la Paris, iar P.
lăsa de dorit. Astfel în 1839 (Ianuarie 29) Eforia Poenaru trece la cursurile speciale pentru trigo-
publică în Buletinul Oficial o deciziune motivată nometria aplicată.
de raportul Provisorului care arăta că internii nu In Decemvrie 1833 este numit al doilea profesor
se întorc la şcoală seara, la ceasul hotărit prin francez: E. Languillon cu 400 lei lunar, (pe lângă
biletul de voie: « Spre apărarea acestor neorândueli. Gros de mai ’nainte), iar Simion Marcovici rămâne
Eforia hotăreşte să se facă cunoscut tuturor celor profesor de retorică la cursul complementar.
ce au copii in Pensionul Colegiului, ca de acum
înainte să îngrijească a nu mai da pricină şcolarilor
de îndărătnicire la învăţătură, a nu le aţâţa adecă
de timpuriu plăcerile de petrecere, ducându-i pe
la baluri şi mai ales pe la « clupuri *, în sfârşit a
nu le părtini abaterea dela îndatoririle lor, ci cu
un cuvânt să se conformeze toţi cu regulile ce s’au
aşezat *. Cel ce se va abate « să ştie că copilul nu i
se va mai primi în Pensionat şi prin urmare nu
va mai avea cuvânt a face nici o reclamaţie pentru
pierderea acestui drept *.
Buletinul Ofidal publică o întinsă informaţie
asupra examenelor şi serbării dela finele anului
şcolar: « Joi 7 Sept. 1833 adunându-se in sala
Colegiului Sf. Sava înaltul Cliros, boierimea şi o
mulţime de norod, s'au sărbătorit printr’o solem­
nitate publică examenul general al şcoalelor».
După cuvântul Vornicului Ştirbei, logofătul instruc­
ţiei publice, 4 s’au adus întru cercetare câte doi
şcolari din fieşcare clas »şi « sfârşindu-se examenul,
s’au chemat pe nume toţi şcolarii cei silitori şi
li s’au împărţit daruri in cărţi spre încurajare ».
Articolul menţionează expoziţia de desenuri: * Trei
sute de şcolari la deseniu acoperiră pereţii sălii de
capodoperele lucrărilor lor de peste an: desenuri Profesorul Florian Aaron
topografice şi de arhitectură, peisajuri şi scene şi primul * viţe-director al Colegiului Naţional»
istorice, în sumă nenumărată ». «P. S. Mitropolit 1805 — 1887
dărueşte 1000 de lei pentru elevii sărmani *. Portret in uleiu de Sava Hcnţia, la Colegiul Naţional
Iată şi răsplata pe care Petrache Poenaru o
primeşte dela guvern: « Luând în băgare de seamă La încheierea anului şcolar, în Septemvrie 1834,
râvna şi silinţa cea luminată de care d. Poienaru la Colegiul Naţional a fost de faţă însuşi Domni­
Provisorul şcoalelor a dat dovadă prin norocita torul Alex. D. Ghica şi Marele logofăt al biseri­
ispravă ce s'a dobândit cu prilejul examenului celui ceştilor: Barbu Ştirbei, a ţinut cuvântarea so­
din urmă, şi dorind a-i da o mărturie de a mea lemnă, din care reiese că «Eforia şcolară a fost
mulţămire, i se va da subt numire de gratificaţie, aşezată in anul 1831, iar Regulamentul învăţăturilor
a
bileturi de exportaţia vitelor, pe sumă de două sute publice in leat 1833 luat putere de pravilă *.
galbeni împărăteşti *. « Iscălit Prezidentul Pleni- Aminteşte că «din cărţile cele mai de trebuinţă,
potent, Kisseleff ». (Buletin Nr. 47, Oct. 1833). unele s’au tipărit, alte sunt sub tipar şi acestea
Aşa dar permisele de export însemnau o bună se vor sfârşi până la începerea cursurilor: Cati-
gratificaţie pentru posesorii lor. hismul, Geografia, Aritmetica, Caligrafia, şi Reto­
Anul şcolar 1833—34 aduce o însemnată re­ rica. S’au alcătuit toate dintre profesorii Colegiului
formă: numărul claselor umaniore se ridică la şase,
în loc de patru, dar schimbarea se face numai din *) E interesant cum acesta semneazâ In statele de primirea
Ianuarie 1834, când s’au trecut de-a-dreptul în salariului, mai întâi in greceşte: ’fchifior .l»;/ir)rpjoc IIuv-
htv, apoi D. Pavlidis, iar prin 1838 româneşte:« am primit, Di­
*) Urechii, o. c., I, 240. mitrie Pavel».