Page 22 - 1933-07

ŞTEFAN POP: COLEGIUL NATIONAL SF. SA VA 405

1847—48 din cauza evenimentelor de atunci nu demie va fi pentru şcolarii externi câte 3 galbeni,
s’au examinat şcolarii şi pentru aceasta nu s’a iar pentru cei interni câte 20 galbeni pe trimestru ».
însemnat în acest matricol nici gradul învăţă­ In pension nu putea fi primit oricine: « D i n şco­
turilor din acel an *. In 1848—49 şi 1849—1850 larii cei din lăuntru, 24 se vor ţinea cu cheltuiala
şcoala n’a funcţionat. Statului. Aceştia se vor primi din fiii acelor pă­
Organizaţia şcolară a Regulamentului Organic, ale rinţi cari vor fi săvârşit înseninătoare slujbe ţării
cărei baze aşa de solide şi aşa de româneşti au şi se vor afla a fi scăpătaţi *.
fost puse de Kisseleff, este întreruptă prin « Legea întreg învăţământul trebuind să se facă numai
asupra organizaţiei învăţăturilor publice * din 24 în franţuzeşte, s’a căutat a se aduce profesori
Februarie 1847 a lui George Bibescu. De sigur, direct din Franţa. întâi se angajează Leopold
prestigiul şcoalei naţionale, care prin activitatea Monty, căruia i se dă autorizaţia de a deschide
atât de fecundă a profesorilor, ajunsese să aibă şi un colegiu francez, ai cărui elevi, cei eminenţi,
un rost însemnat în vieaţa culturală şi politică se vor produce la examenele publice «în concurs
a ţării, şi prin urmare întreaga ridicare a naţiei, cu elevii Colegiului (Sf. Sa va) ca să se împărtă­
urmărită cu atâta perseverenţă de aceşti profesori, şească deopotrivă cu aceştia la premiile şi ate­
nu putea conveni celor ce urmăreau o stăpânire statele ce se vor da de Eforie». Prin Picolo,
autocrată, adecă vechilor Conservatori. «Progresul fost colaborator al Eforiei pe lângă directorul
şcoalelor, ideile naţionale şi liberale care îşi aşe­ şcoalelor, acum corespondent al ei la Paris, se
zaseră focularul în şcoală şi cari prevesteau eve­ angajează cu contract profesorii Varaigue şi Hu-
nimentele din 1848 * au « spăimântat * pe Domn, rard, cel dintâi suplinitor şi institutor la Co-
care o sub pretextul de a le îmbunătăţi, a des­
fiinţat partea cea mai activă din aceste şcoale * ').
Legea lui Bibescu deosebea: şcoale comunale PREDICHE
la sate, cu o clasă de scris-cetit, catechism şi ope­
raţii simple aritmetice, iar la oraşe şcoale elemen­ S O P R A
tare, cu 3 clase; după acestea urmau deadreptul
Simfobie gli jlftfleli,
I i
şcoala «desăvârşitoare sau academică *. « învă­ Lr DucdiUtti'm ,ds O 10 ,cdt!Prcfimo,
ţăturile desăvârşitoare se vor urma într’o Acade­ 11 Sacro Dtts.bg», (f
mie ce se va aşeza în Capitala Bucureşti, în care L a Pstfmtit nojlro Stpor Guf* OrtU*,
se vor învăţa limbile latină, elenică, franceză, ger­ J/inttad.t S Crjmanm EuamgtUlIm.
mană şi slavonă cu o mai desăvârşită totdeodată DEL R.“ MONS~CORNELIO
deprindere şi in limba naţională. Pe lângă acestea
se vor învăţa: Istoria universală, Retorica, Istoria MVSSO VESCOVO Dl BITONTO.
Filosofiei şi ale ştiinţelor fizico-matematice. Toate £**rfim*r*A*nt M D XItlm/U
aceste învăţături se vor împărţi în 12 clase». Chuft 46 S. Ltrt% ţ» <■ Ddm*fi ,fiC(»i! P»*tff4U
IO.
Aşa dar limba română numai «se deprinde », iar D l P A O l O T I R
nu serveşte ca mijloc de învăţătură a studiilor ^ ilU Mnmenc CRiiltiiiu. «
înalte. Academiei i se va alătura şi o facultate
SECOSDJ EDITIONE. «n/.
juridică, iar ca « Sucursale * o şcoală militară şi bnu, t Tru+imd'C* «tatu*, C ttuU.
una de inginerie. Reforma nu s’a putut aplica
îndată, aşa că anul şcolar 1846—47 se încheie
normal. In Septemvrie 1847 intervine însă o nouă
modificare a legii, care grăbea francizarea cole­
giului. Elevii din clasele complementare « cari au
început acest curs şi au a-1 săvârşi * formează o
clasă specială care se mută la Radu-Vodă, cele­
lalte clase «au a se preschimba în cele noi ale ______ I N V E N E Ţ I A . ________
Academiei câte una pe fiecare an *.
Apptcflo 1 Giaau . M D C I.
Colegiul francez, urmând să înlocuiască pe
cel naţional, se reîntoarce pe un timp epoca lui
Vaillant. In Ianuarie 1848 Eforii propun să se
înfiinţeze numai trei clase (8-a, 7-a şi a 6-a) ale
Academiei franceze, celelalte adăugi ndu-se treptat. Cane cu autograful Stolnicului Const. Cantacuzino din vechea
Ţinta urmărită de guvern fiind înăbuşirea şcoalei Biblioteci a Colegiului Naţional, acum la Academia Români
naţionale şi favorizarea celor privilegiaţi, se pun
taxe mari de frecuentare. Astfel «plata în Aca­ legiul Rollin din Paris şi al doilea numai repetitor
la acelaşi Colegiu. Perrot, profesor de istorie la
') M. Kogilniceanu in Raport citre Cuza. Vezi Rişcanu, Colegiul Louis-le-Grand, refuză angajamentul. In
Istoricul învăţământului, Iaşi, 1906, p. XLVIII. vederea deschiderii Colegiului nostru numai după