Page 22 - 1933-07
P. 22

ŞTEFAN POP: COLEGIUL NATIONAL SF. SA VA                           405

          1847—48  din  cauza  evenimentelor  de  atunci  nu   demie  va  fi  pentru  şcolarii  externi  câte  3  galbeni,
          s’au  examinat  şcolarii  şi  pentru  aceasta  nu  s’a   iar  pentru  cei  interni  câte  20  galbeni  pe  trimestru  ».
          însemnat  în  acest  matricol  nici  gradul  învăţă­  In  pension  nu  putea  fi  primit  oricine:  « D i n   şco­
          turilor  din  acel  an  *.  In  1848—49  şi  1849—1850   larii  cei  din  lăuntru,  24  se  vor  ţinea  cu  cheltuiala
          şcoala n’a funcţionat.                           Statului.  Aceştia  se  vor  primi  din  fiii  acelor  pă­
            Organizaţia  şcolară  a  Regulamentului  Organic,  ale   rinţi  cari  vor  fi  săvârşit  înseninătoare  slujbe  ţării
          cărei  baze  aşa  de  solide  şi  aşa  de  româneşti  au   şi se vor afla a fi scăpătaţi *.
          fost  puse  de  Kisseleff,  este  întreruptă  prin  «  Legea   întreg  învăţământul  trebuind  să  se  facă  numai
          asupra  organizaţiei  învăţăturilor  publice  *  din  24   în  franţuzeşte,  s’a  căutat  a  se  aduce  profesori
          Februarie  1847  a  lui  George  Bibescu.  De  sigur,   direct  din  Franţa.  întâi  se  angajează  Leopold
          prestigiul  şcoalei  naţionale,  care  prin  activitatea   Monty,  căruia  i  se  dă  autorizaţia  de  a  deschide
          atât  de  fecundă  a  profesorilor,  ajunsese  să  aibă   şi  un  colegiu  francez,  ai  cărui  elevi,  cei  eminenţi,
          un  rost  însemnat  în  vieaţa  culturală  şi  politică   se  vor  produce  la  examenele  publice  «în  concurs
          a  ţării,  şi  prin  urmare  întreaga  ridicare  a  naţiei,   cu  elevii  Colegiului  (Sf.  Sa  va)  ca  să  se  împărtă­
          urmărită  cu  atâta  perseverenţă  de  aceşti  profesori,   şească  deopotrivă  cu  aceştia  la  premiile  şi  ate­
          nu  putea  conveni  celor  ce  urmăreau  o  stăpânire   statele  ce  se  vor  da  de  Eforie».  Prin  Picolo,
          autocrată,  adecă  vechilor  Conservatori.  «Progresul   fost  colaborator  al  Eforiei  pe  lângă  directorul
          şcoalelor,  ideile  naţionale  şi  liberale  care  îşi  aşe­  şcoalelor,  acum  corespondent  al  ei  la  Paris,  se
          zaseră  focularul  în  şcoală  şi  cari  prevesteau  eve­  angajează  cu  contract  profesorii  Varaigue  şi  Hu-
          nimentele  din  1848  *  au  «  spăimântat  *  pe  Domn,   rard, cel dintâi suplinitor şi institutor la Co-
          care  o  sub  pretextul  de  a  le  îmbunătăţi,  a  des­
          fiinţat partea cea mai activă din aceste şcoale * ').
            Legea  lui  Bibescu  deosebea:  şcoale  comunale     PREDICHE
          la  sate,  cu  o  clasă  de  scris-cetit,  catechism  şi  ope­
          raţii  simple  aritmetice,  iar  la  oraşe  şcoale  elemen­      S O P R A
          tare,  cu  3  clase;  după  acestea  urmau  deadreptul
                                                                       Simfobie gli jlftfleli,
                                                                    I i
          şcoala  «desăvârşitoare  sau  academică  *.  «  învă­     Lr DucdiUtti'm ,ds O 10 ,cdt!Prcfimo,
          ţăturile  desăvârşitoare  se  vor  urma  într’o  Acade­   11  Sacro Dtts.bg», (f
          mie  ce  se  va  aşeza  în  Capitala  Bucureşti,  în  care   L a  Pstfmtit nojlro Stpor Guf* OrtU*,
          se  vor  învăţa  limbile  latină,  elenică,  franceză,  ger­  J/inttad.t S Crjmanm EuamgtUlIm.
          mană  şi  slavonă  cu  o  mai  desăvârşită  totdeodată   DEL R.“ MONS~CORNELIO
          deprindere  şi  in  limba  naţională.  Pe  lângă  acestea
          se  vor  învăţa:  Istoria  universală,  Retorica,  Istoria   MVSSO VESCOVO Dl BITONTO.
          Filosofiei  şi  ale  ştiinţelor  fizico-matematice.  Toate        £**rfim*r*A*nt M D XItlm/U
          aceste  învăţături  se  vor  împărţi  în  12  clase».    Chuft 46 S. Ltrt% ţ» <■  Ddm*fi ,fiC(»i! P»*tff4U
                                                                                      IO.
          Aşa  dar  limba  română  numai  «se  deprinde  »,  iar        D l  P A  O l O  T I R
          nu  serveşte  ca  mijloc  de  învăţătură  a  studiilor     ^   ilU Mnmenc CRiiltiiiu.  «
          înalte.  Academiei  i  se  va  alătura  şi  o  facultate
                                                                       SECOSDJ EDITIONE.             «n/.
          juridică,  iar  ca  «  Sucursale  *  o  şcoală  militară  şi   bnu, t Tru+imd'C*   «tatu*, C   ttuU.
          una  de  inginerie.  Reforma  nu  s’a  putut  aplica
          îndată,  aşa  că  anul  şcolar  1846—47  se  încheie
          normal.  In  Septemvrie  1847  intervine  însă  o  nouă
          modificare  a  legii,  care  grăbea  francizarea  cole­
          giului.  Elevii  din  clasele  complementare  «  cari  au
          început  acest  curs  şi  au  a-1  săvârşi  *  formează  o
          clasă  specială  care  se  mută  la  Radu-Vodă,  cele­
          lalte  clase  «au  a  se  preschimba  în  cele  noi  ale   ______ I N V E N E Ţ I A . ________
          Academiei câte una pe fiecare an *.
                                                                        Apptcflo 1 Giaau . M D C I.
            Colegiul  francez,  urmând  să  înlocuiască  pe
          cel  naţional,  se  reîntoarce  pe  un  timp  epoca  lui
          Vaillant.  In  Ianuarie  1848  Eforii  propun  să  se
          înfiinţeze  numai  trei  clase  (8-a,  7-a  şi  a  6-a)  ale
          Academiei  franceze,  celelalte  adăugi  ndu-se  treptat.   Cane  cu  autograful  Stolnicului  Const.  Cantacuzino  din  vechea
          Ţinta  urmărită  de  guvern  fiind  înăbuşirea  şcoalei   Biblioteci a Colegiului Naţional, acum la Academia Români
          naţionale  şi  favorizarea  celor  privilegiaţi,  se  pun
          taxe  mari  de  frecuentare.  Astfel  «plata  în  Aca­  legiul  Rollin  din  Paris  şi  al  doilea  numai  repetitor
                                                           la  acelaşi  Colegiu.  Perrot,  profesor  de  istorie  la
            ') M. Kogilniceanu in Raport citre Cuza. Vezi Rişcanu,  Colegiul  Louis-le-Grand,  refuză  angajamentul.  In
          Istoricul învăţământului, Iaşi, 1906, p. XLVIII.  vederea deschiderii Colegiului nostru numai după
   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27