Page 24 - 1933-07
P. 24

ŞTEFAN POP: COLEGIUL NATIONAL SF. SAVA                            407

          «  individele  ce  urmează  a  se  depărta  din  Princi­  le  vatimă  sănătatea  »,  Eforia  găseşte  cu  cale  să  mai
          pate  *  este  trecut  şi  profesorul  C.  Aristia.  Profe­  adauge  2  clase  complementare.  Aşa  dar,  începând
          sorii  rămaşi,  odată  ce  şcoala  nu  funcţionează,  sunt   cu  anul  şcolar  1851—52  se  formează  clasa  Vil-a
          plătiţi  numai  pe  Septemvrie  şi  Octomvrie  1848;   (din  i-a  complementară)  şi  în  1852  clasa  VlII-a.
          iar  de  aci  înainte,  ca  să  li  se  asigure  într’o  formă   De  ad  înainte  aceste  două  clase  vor  forma  cursul
          oarecare  traiul,  au  fost  însărcinaţi  să  scrie  cărţi   complet  al  gimnaziului  (liceului).  In  acestea,  ra­
          didactice.                                       portul  Eforiei  şcoalelor  spune  ‘)  că  «  pe  de  o  parte
            4.    Epoca  «latinistă»  (1850—1858).  Abia  la  19   a  trecut  studiile  cele  mai  grele  şi  pregătitoare
          Noemvrie  1850  Domnitorul  Barbu  Ştirbei,  într’o   pentru  specialităţi,  iar  pe  de  altă  parte  a  adăugat:
          adresă  trimisă  Departamentului  Credinţei  recu­  1.  Istoria  naturală,  cu  care  a  însărdnat  pe  d-1
          noaşte  că  «  sunt  doi  ani  trecuţi  de  când,  din  pri­  dr.  Barasch;  2.  clemente  de  logică  şi  de  morală,
          cina  nenorocitelor  evenimente  din  1848,  şcoalele   cu  care  a  însărcinat  pe  d-1  doctor  de  filosofie  I.
          stau închise ».                                  Zalomit,  şi  3.  limba  elină  cu  care  a  însărdnat
            Dar  Colegiul  nu  mai  avea  unde  să-şi  înceapă   pe  vechiul  ei  profesor,  d-1  medelnicer  G.  Ioanid  **).
          cursurile.  Vechiul  local  dela  Sf.  Sava  abia  liberat   «  Foloasele  acestei  împărţiri  (pe  8  clase)  sunt:  1.
          de  trupele  de  ocupaţie,  e  ocupat  de  Departa­  Cursurile  fiind  mai  răsfirate  se  învaţă  mai  bine,
          mentul  Dreptăţii,  care  primeşte  poruncă,  la  Sf.   după  cum  se  şi  cuvine  şi  se  cere,  şi  al  2-lea  că
          Dumitru  1850,  să  se  mute.  Temporar  deocamdată   şcolarii  vin  numai  odată  pe  zi  la  colegiu,  şi  nu
          Colegiul  se  aşează  la  Schitul  Măgureanu.  «Eforia   de  două  ori  ca  până  acum,  cu  care  aceasta  se
          plănueşte  a  clădi  o  casă  pe  un  loc  al  mănăstirii   expun  mai  rar  la  preumblări  pe  uliţe,  se  bântuesc
          Colţea  de  lângă  Sf.  Sava.  In  această  casă  voia   mai  fpuţin  de  intemperiile  vremilor  celor  aspre
          să  înfiinţeze  apoi  un  internat  de  300  de  elevi.   şi au mai multă vreme de meditaţie ».
          Locul  l-a  luat  şi  casa  de  pe  el  a  fost  dărâmată  ».   Tot prin acest raport Eforii cer şi obţin nu­
          Mai  târziu  pe  acest  loc  şi  a  localului  S-tului  Sava   mirea profesorilor Ioan Pop ca inspector sau sub-
          se zidi palatul actual al Universităţii ’).
            Se  întocmeşte  o  nouă  programă  de  învăţături
          împărţită  în  trei  trepte:  «începătoare,  colegiale  şi   P E T R . I  P O I R E T
          speţiale  *.  In  Colegiu  «  învăţătura  se  va  face  în
          limbile  română  şi  latină.  Limba  latină  s’a  adoptat   COGITATIONUM
          ca  o  bază  în  studiile  clasice  şi  ca  o  mamă  a  limbei   r a ţ i o n a l i i ;
          române*,  iar  «limbile  germană  şi  franceză  s'au
          pus,  după  alegerea  tinerilor,  dela  al  IV-lea  clas   DEO, ANIMA, ET MALO
          in  sus  *.  Se  vor  mai  aşeza  «o  facultate  de  legi,   .  l i d r r  e v A T V o n V  /
          o  facultate  de  ştiinţe  exacte,  împărţită  în  trei  secţii:   Cjdrfrii  In Q
          topografi,  ingineri  de  poduri  şi  şosele  şi  arhitecţi;
                                                                      C«arrfiri,,C*   r,0.- cw  C t ,
          o  şcoală  de  agricultură  şi  iconomie  câmpenească   ■  mm- frn Pmii Mtrtiâ —r < ** tiam ir . «fţw m •
          şi o şcoală de meşteşuguri».                          •.   WJ Mutranict ţ nilfar*Tj
                                                                     M Rfnidicti o* ţnvATi A
            Limba  română  se  păstrează  deocamdată  în  pri­             fTt, Im. -  .
                                                                        K I> I T I O T E R T I A,
          mele  trei  clase,  mai  ales  pentru  elevii  cari  se  mul­  X.x4Tim« ll> AlIhWc -c. - ,r - . .  i , f. 3-
                                                                                   .......................... U r.
          ţumesc  cu  atâtea;  în  1851—52  însă,  se  ia  hotărîrea   I *•>•, *>« JlmrwtMt y, ,,, n*lll •-   •• Sm.O- .
          ca  şi  aci  limbile  română  şi  latină  să  fie  predate   H Ahiikd «... ;
          simultan  de  un  singur  profesor.  Aritmetica  se  preda
          în  cL  IlI-a—Vl-a,  istoria  naţională  în  d.  IlI-a  şi
          cea  universală  în  cl.  IV-a—Vl-a.  Limba  elină  e
          scoasă (pentru că «nu e coordonată *).
            In  Octomvrie  1850  se  numesc,  dintre  profesori,
          două  comisii  care  «să  cerceteze  şi  să  clasifice  pe
          elevii ce vor putea să intre în şcoală ».                       J M S 7 E LO D J St 1,
            Sunt  înscrişi  214  elevi.  Cursurile  încep  la  8   ApuJ  J O A N N E M  P A U L I .
          Ianuarie  1851  cu  solemnitate  şi  serviciu  divin  ofi-
          dat  de  însuşi  Mitropolitul.  La  14  Iunie  se  ţin
          examenele şi se face serbarea împărţirii premiilor.
            Da:  numai  cele  şase  clase  nu  erau  sufidente   Carte cu semnătura autografi a Domnitorului Scarlat
          pentru  a  cuprinde  toate  materiile  şi  pentru  «ca   Kalimah, din vechea Biblioteci a Colegiului Naţional,
          să  nu  se  îngreuieze  şcolarii  cu  câte  7  şi  8  cursuri   acum la Academia Români
          pe  an,  care  aceasta  fiind  o  povară  mai  presus  de   director al Colegiului, cu leafă de 600 lei pe lună.
          înţelegerea  şi  puterea  lor,  le  întunecă  mintea  şi
                                                            *)  Raportul  din  7.VII.1851.  Vezi  Urechia,  o.  e.,  III,  43.
            ‘) Urechia, o. c., III, 42.                     *) Catedra e inşi ştearsă de Vodi. Se introduce in 1857.
   19   20   21   22   23   24   25   26   27   28   29