Page 26 - 1933-07
P. 26

ŞTEFAN POP: COLEGIUL NATIONAL SF. SAVA                            409


          ticc  ').  In  1858—59  a  funcţionat  şi  cursul  dc  in­  ori  pe  săptămână  tot  în  şedinţe  de  câte  2  ore.
          ginerie  civilă  şi  cursul  de  drepturi,  care  în  toamna   Credem  că  şi  astăzi  acest  mod  de  predare  ar  fi
          anului  1859  ia  fiinţă  separată  prin  crearea  facul­  ideal.
          tăţii de drept.                                    In  anul  următor  1859—60  programa  se  schimbă.
            In  gimnasiu,  promoţiile  se  făceau  în  urma  exa­  E  director  al  şcoalelor  Ion  Maiorescu;  conducerea
          menelor de fine de an şi, la sfârşit, examenul de  Colegiului,  cu  titlul  de  Rector,  o  are  Basil  Stillescu.
                                                           Clasa  Vl-a  nu  mai  e  bifurcată,  ci  trece  ca  ultima
                                                           clasă  a  umanioarelor;  diviziunea  superioară  cu­
                                                           prinde  clasele  VII  şi  VIII  cu  cele  două  secţii:
                                                           a literelor şi a ştiinţelor.
                                                             Din  broşura:  «Starea  instrucţiunii  publice  în
                                                           România-de-Sus   la   finitulu   anului   scolasticu
                                                           1859—1860.  Discursu  pronunciatu  cu  ocasiunea
                                                           solemnităţei  de  împărţirea  premieloru  în  29  Iuniu
                                                           1860  de  I.  Maiorescu,  directorulu  scoleloru  *,  se
                                                           constată  că  la  acea  dată,  în  toată  Muntenia  existau
                                                           numai  două  gimna  ii:  unul  complet  de  8  clase
                                                           în  Bucureşti  (Sf.  Sava),  altul  la  Craiova  cu  5  clase.
                                                           «  In  capitală,  numărul  şcolarilor  în  gimnasiul  Sf.
                                                           Sava  crescuse  atât  de  mult  încât  nu-i  mai  încă­
                                                           peau  şalele.  La  propunerea  Eforiei  şcolare  mini­
                                                           sterul  aprobă  înfiinţarea  a  două  gimnasii:  «  Gim-
                                                           ncsiul  lui  Lazăr,  deschis  în  Ianuarie  1860,  şi  Gim­
                                                           nasiul  lui  Matei  Basarab  care  există  în  cele  două
                                                           divis  iuni  ale  claselor  I  şi  II  în  Gimnasiul  Sf.
                                                           Sava. Dela 1 Sept. se va aşeza în local separat *.
                                                             «  Odată  cu  crearea  gimnasiilor  Lazăr  şi  Matei
                                                           Basarab,  Eforia  a  introdus  o  reformă  în  sistemul
                                                           studiilor gimnasiale şi anume în distribuirea obiec-
                     Profesorul de istorie Ion C. Georgean
                              1858 — 1927

          bacalaureat.  Matricola  cuprinde  la  fiecare  materie,
          rubricile:  absenţe,  purtare,  nota  simplă,  nota  prin
          coeficient.  Matematicele,  istoria-geografia,  aveau
          coeficientul  12,  1.  latină  10,  1.  română  şi  1.  fran­
          ceză  8,  caligrafia  şi  muzica  aveau  coeficientul  6.
          Pentru  a  da  media  la  un  studiu  oarecare,  nota
          simplă  se  îmmulţea  cu  coeficientul;  astfel  dacă
          bunăoară  un  elev  avea  la  limba  română  «nota
          simplă * 7, prin coeficient obţinea media 56.
            Programele  păstrau,  în  mare  măsură,  spiritul  celei
           anterioare:  limba  română  se  preda  separat  numai
           în  primele  clase  (de  trei  ori  pe  săptămână  câte
           iţ4  oră)  şi  în  cl.  VlII-a  retorica  cu  istoria  litera­
          turii.  Limba  latină  în  cl.  I—II  în  fiecare  zi  (cu
          9  ore  pe  săptămână),  în  cl.  IlI-a  de  trei  ori  câte
           1  Vi  oră,  iar  din  cl.  IV—VI  în  sus  se  preda  •  pa­
           ralel cu limba română ». In cl. V l l - a  şi VlII-a litere,
           1. latină figura separat de trei ori pe săptămână.
             Se  introduce  pentru  prima  oară  muzica,  în  pri­
           mele  diviziuni  odată  pe  săptămână,  însă  în  lecţii
                                                                          Profesorul NicoLae Ba:bu
           sau şedinţe de câte 2 ore; desenul era de două
                                                                              1855 — 1894
            ')  Cl.  VIII  de  matematice  deşi  neprevăzuţi  la  început  in   telor  intre  diferiţii  profesori,  concentrând  însă  nu­
           lege,  a  funcţionat  totuşi,  dupl  cum  se  constaţi  din  matricole   mai  în  cele  două  clase  inferioare  cele  mai  multe
           şi  registre.  Se  prevedeau  şi  clasele  VI—VII  comerciale,  care   obiecte  principale  în  mâna  unui  singur  profesor.
           n’au funcţionat.                                Motive grave au determinat Eforia la această mo-
   21   22   23   24   25   26   27   28   29   30   31