Page 27 - 1933-07

4-0 B O A B E D E G R Â U

dificaţiune»: întâi, şcolarii la vârsta de io ani raturilor clasice, în clasa VUI-a, şi Ion Maiorescu;
nu se pot familiariza cu metodele a 7—8 pro­ pentru acesta de asemenea se creează o catedră
fesori; al doilea, deasa schimbare a profesorilor de istoria Românilor în cl. V i l - a , iar Aaron Flo-
aceleiaşi clase. Afară de aceasta, prin concentrarea rian rămâne cu istoria universală în cl. VH-a, şi
mai multor obiecte în mâna unui singur profesor, « Statistica şi Istoria Românilor în clasa VlII-a » *).
se poate mai bine armoniza materialul şi împăr­ Cu anul 1864 se încheie o epocă în istoria
ţirea timpului, încât şcolarii să poată învăţa din învăţământului şi Colegiul intră, ca organizare,
fiecare obiect ceea ce e mai esenţial *. sub prevederile legii generale.
I. Maiorescu aminteşte înfiinţarea şcoalei tehnice 6. Manifestări de activitate culturală, extraşcolară.
la 1 Sept. 1860, «elementele acestei şcoale există Până acum vreo şapte decenii, când o nouă lege
deja în divisiunea de ştiinţe la clasele superioare a învăţământului cuprinde şcoalele de toate gra­
ale gimnasiului Sf. Sawa şi în cursul de inginerie dele şi mai ales când acestea încep a se înmulţi,
civilă, cari acum vor înceta de a mai funcţiona Colegiul Naţional Sf. Sava era singura instituţie
subt aceste numiri *. De asemenea, se propune ce concentra în sine întreaga mişcare culturală din
înfiinţarea Universităţii «cu facultatea de filosofie vechea Muntenie. Sub egida domnească şi dato­
şi litere, facultatea teologică şi facultatea medică ». rită vrednidei şi idealismului profesorilor, prin
La finele anului şcolar 1859—60 erau la Sf. Şcoala dela Sf. Sava s’a desvoltat şi întărit nu
Sava: 30 profesori şi 347 elevi; la facultatea de numai şcoala românească în genere, dar şi atâtea
drept: 4 profesori şi 42 studenţi împreună cu au­ aşezăminte de cultură naţională cari s'au creat şi
ditorii. Ingineria civilă: 3 profesori, «studenţii s’au organizat airi, pentru ca mai târziu, toate
trecuţi la Şcoala de silvicultură ». deodată, să-şi capete fiinţă separată în preajma
Ca să ne facem o idee de curentele literare anului 1864.
ale epocei, reproducem, din aceeaşi publicaţie cu Consiliul profesoral al Colegiului îndeplinea nu
ortografia şi «limba literară» de atunci: numai rolul de Consiliu Permanent, care îşi dădea
«Ymnu cântat cu occasiunea celebrărei Ia împăr­ avizul ori de câte ori era vorba de îndrumarea
ţirea premiilor pe anul scolastic 1859—1860, com­ învăţământului public sau particular, dar şi în che­
pus de C. Aristia. Musica de B. Franchetti, pro­ stiuni de interes mai general. Astfel, în 1836,
fesor de musica vocală în gimnasiul Sf. Sawa. Eforia stoaielor, printr’un jurnal al său (Nr. 115
din 9 Oct.), institue o « Societate literară * cu un
Ţie glorii, lumini Pentru gloria Ta Sorii Comitet compus din profesorii Colegiului, care să
Sufflet, verbe-creator Sunt eterni luminitori. se ocupe cu stabilirea adevăratei limbi literare;
Forţi, inimi benini Născu, renascu şi muritorii avea aşa dar acelaşi scop care şi l-a pus mai târziu
Domne bineficitor! Şi sunt tot nemuritori! Academia Română la fundarea ei. Eforii (A. Fi-
Ţie glorii, tot Ţie Libertate esci, Pirinte, lipescu, I. Bălăceanu, P. Poenaru, N. Picolo) spu­
Strigi junele popor Verbe-creator, succes, neau în acel jurnal:
Junii junei Rominie A tot binelui sorginte « Cu întinderea scrierii şi publicării a feluri de
Plini d'al Teu divin amor. Libertate şi progres! cărţi româneşti, văzându-se trebuinţa de a se aşeza
Fost, Fiinde, Futoare In virtutea Ta supremi oarecari reguli prin cari să se poată găsi o unifor­
Unul tu esci început Junii buni au meritat. mitate în construcţia zicerilor ce se introduc în
Anni şi secuii, dille, oare. Lauri, cununi, stemmi. limba românească, Eforia Şcoalelor a chibzuit a
Tot Eternul nevfdut ! Premiul lor assudat! întocmi un Comitet literal, care să se ocupeze
Ţie glorii, tot Ţie Ţie glorii, lumini a cerceta cu deamănuntul duhul limbei şi lipsele
Strigi junele popor Sufflet, verbe-creator ce are şi a îndeplini aceste lipse prin introduceri
etc. etc. sau construcţii de ziceri şi de fraze rezemate pe
reguli gramaticeşti şi potrivite cât se va putea mai
In 186c—61 intervine o nouă modificare: avem mult cu însuşirea limbei româneşti. Acest Comitet
deci trei programe diferite în trei ani consecutivi. se va îndeletnici şi la alcătuirea unui Dicţionar
Acum apare gimnasiul unic cu 8 clase; limba românesc şi franţozesc. Spre acest sfârşit, Eforia
română-latină se predă in toate clasele (împreună), numeşte mădulari întocmitori acestui Comitet pe
limbile germană şi elină încep din d. V-a, limbile
franceză şi italiană în toate clasele. Pe cât se poate, ’) Lui Al. Borinescu i se încredinţează matematicele in
conform propunerilor lui Ion Maiorescu, unui pro­ cl. III—IV, şi lui Em. Bacaloglu in cl. V—VI, in locul lui
fesor i se dau mai multe materii de predat, mai D. Pavel. Pani Buescu e numit profesor de istoria naturali şi
ales în clasele inferioare. Astfel în cl. I—II câte fizici populari in cl. III—IV. Massimu e iar profesor in
un profesor preda toate materiile; în cl. III şi IV cl. III—IV.
câte unul de partea literară şi altul de partea C. Aristia, Hill, Ion Maiorescu, Raoul de Pontbriand, Barasch
ştiinţifică. predau pani in 1863, toamna, cind ii inlocuesc Epaminonda
In 1861—62 sunt iar profesori: Aug. Treb. Lau- Francudi şi Laurianu pentru elini şi latini, Aaron FI., Tini-
rianu pentru care se creează catedra de istoria lite­ sescu (franceza) şi Grigore Ştefinescu (Şt. naturale).