Page 28 - 1933-07
P. 28

ŞTEFAN POP: COLEGIUL NATIONAL SF. SA VA                           411

         d.d.  Comisul  P.  Poenaru,  Serdarul  S.  Marcovici,   şcoalelor  (P.  Poenaru)  ca  reprezintant  al  Eforiei
         Medelnicerul  G.  Ioanid,  I.  Pop,  şi  FI.  Aaron.   este  de  drept  Preşedinte,  de  asemenea  se  va  alege
         Numiţii  vor  întocmi  statutele  după  care  au  să  ur­  un  viţepreşedinte  şi  un  secretar.  Societatea  se
         meze  lucrările  Comitetului  şi  le  vor  supune  la   va aduna odată pe săptămână.
         aprobaţie Eforiei*.                                Este  dela  sine  înţeles  că  în  această  chestiune
           Comitetul  s’a  şi  întrunit  imediat  şi  a  fixat  •  te­  a  limbii  literare,  prea  grea  pentru  a  se  rezolvi
         meiuri  după  care  va  avea  a  se  regula  această  So-   de  o  Comisiune,  Societatea  n’a  putut  da  rezul­
         ţietate  în  lucrările  sale»  şi  anume:  1.  «A  alătura   tate imediate. Dar dicţionarul lui Poenaru a apărut.
         toate  dialectele  româneşti  precum  şi  provinţialis-   Intre  instituţiile  anexe  Colegiului,  şi  apoi  or­
         meze  în  toate  părţile  unde  sunt  Români,  a  alege   ganizate  deosebit,  amintim:  Biblioteca  Naţională
         din  toate,  cele  ce  se  vor  părea  mai  potrivite  cu   a  Colegiului.  Aceasta  îşi  are  începuturile  dela  Stol­
         însuşirea  limbei,  având  de  temeiu  în  pricina  aceasta   nicul  Constantin  Cantacuzin,  care  întemeind  Aca­
         mai  cu  seamă  cărţile  bisericeşti  şi  a  aşeza  nişte  demia Domnească dela Sf. Sava, îşi lasă şi cărţile

































                               Colegiul Naţional Sf. Sava In localul dela «Schitul Măgureanu». Elevii clasei
                                 Vl-a şi alţii. Aprilie 1879. Un elev este in vechea uniformi a bursierilor
                                    (De pc o fotografie dăruită de d-1 Ing. Daniel Klein, fost elev)

         regule  statornice  asupra  construcţiei  în  limba  ro­  sale  aci.  Şi  astăzi  se  găsesc,  însă  în  Biblioteca  Aca­
         mânească * *).                                   demiei,  cărţile  acestea  prevăzute  cu  stampila  Co­
           Societatea  se  compune,  afară  de  membrii  or­  legiului  şi  autograful  Stolnicului  (vezi  facsimilele).
         dinari  *  cari  şezând  în  Capitală  pot  fi  faţă  tot­  Brâncoveanu  organizează  Biblioteca  destul  de  bo­
         deauna  la  seanţele  societăţii.,  şi  din  mădulari  co­  gată  pe  vremea  lui;  în  1709  (Februarie  4)  scrie
         respondenţi,  cari  neputând  a  fi  f a ţ ă . ,   ajută  lu­  Patriarhului  Hrisant  că  «  numai  din  cauza  ciumei
         crările  ei  prin  trimiteri  de  băgări  de  seamă  asupra   din  vara  trecută  nu  s’au  putut  începe  cu  Tipo­
         limbii, după temeiurile de mai sus *. Directorul  grafia  şi  Biblioteca  la  Sf.  S a v a * ) ;   iar  în  1714
                                                                                          1
           ')  Alte  «  temeiuri  •  erau:  2.«  A  hotărî  la  zicerile  cele  străine   face  schimbătoare  zicând:  murindul  om,  murinda  femeie,  stră-
         ce  sunt  primite  sau  se  vor  primi  de  acum  inainte...  adică,   lucinda  lună  ş.  c.  1.  Dacă  trebue  să  se  puie  ă  scurt  la  sfârşit:  om
         dacă  trebue  să  se  zică  clas  sau  clasă,  loghică  sau  logică,  a  favoriţi   sau  omo.  3.  A  forma  ziceri  nouă  din  rădăcină  românească:
         sau  favoriza,  favoresc  sau  favorisesc  »...  Dacă  trebue  să  zicem   simţ,  simţimânt;  duc,  reduc,  reducere...  4.  «  A  hotărî  zicerile
         «  eu  insami,  ta  însuţi,  el  imuşi,  sau  «  să  se  puie  numai  un  sufix,   şi  frazele  al  căror  Înţeles  se  poate  lua  in  două  chipuri.  5.  A
         insufi  pentru  toate  persoanele.  ♦   Cum  ar  fi  mai  bine  să  se  zică:   regula  pe  cât  se  va  putea  oarecare  anomalii.  (Urechia,  o.  c.,
         casei  frumoase  sau  frumoasă  *.  Copiii  învăţ  sau  copiii  învaţă  (   I. 338).
         •  Dacă  participiile  prezente  precum:  murind,  strălucind,  se  pot  >) Hurmuzaki, XIV, 413-
   23   24   25   26   27   28   29   30   31   32   33