Page 28 - 1933-07

ŞTEFAN POP: COLEGIUL NATIONAL SF. SA VA 411

d.d. Comisul P. Poenaru, Serdarul S. Marcovici, şcoalelor (P. Poenaru) ca reprezintant al Eforiei
Medelnicerul G. Ioanid, I. Pop, şi FI. Aaron. este de drept Preşedinte, de asemenea se va alege
Numiţii vor întocmi statutele după care au să ur­ un viţepreşedinte şi un secretar. Societatea se
meze lucrările Comitetului şi le vor supune la va aduna odată pe săptămână.
aprobaţie Eforiei*. Este dela sine înţeles că în această chestiune
Comitetul s’a şi întrunit imediat şi a fixat • te­ a limbii literare, prea grea pentru a se rezolvi
meiuri după care va avea a se regula această So- de o Comisiune, Societatea n’a putut da rezul­
ţietate în lucrările sale» şi anume: 1. «A alătura tate imediate. Dar dicţionarul lui Poenaru a apărut.
toate dialectele româneşti precum şi provinţialis- Intre instituţiile anexe Colegiului, şi apoi or­
meze în toate părţile unde sunt Români, a alege ganizate deosebit, amintim: Biblioteca Naţională
din toate, cele ce se vor părea mai potrivite cu a Colegiului. Aceasta îşi are începuturile dela Stol­
însuşirea limbei, având de temeiu în pricina aceasta nicul Constantin Cantacuzin, care întemeind Aca­
mai cu seamă cărţile bisericeşti şi a aşeza nişte demia Domnească dela Sf. Sava, îşi lasă şi cărţile

Colegiul Naţional Sf. Sava In localul dela «Schitul Măgureanu». Elevii clasei
Vl-a şi alţii. Aprilie 1879. Un elev este in vechea uniformi a bursierilor
(De pc o fotografie dăruită de d-1 Ing. Daniel Klein, fost elev)

regule statornice asupra construcţiei în limba ro­ sale aci. Şi astăzi se găsesc, însă în Biblioteca Aca­
mânească * *). demiei, cărţile acestea prevăzute cu stampila Co­
Societatea se compune, afară de membrii or­ legiului şi autograful Stolnicului (vezi facsimilele).
dinari * cari şezând în Capitală pot fi faţă tot­ Brâncoveanu organizează Biblioteca destul de bo­
deauna la seanţele societăţii., şi din mădulari co­ gată pe vremea lui; în 1709 (Februarie 4) scrie
respondenţi, cari neputând a fi f a ţ ă . , ajută lu­ Patriarhului Hrisant că « numai din cauza ciumei
crările ei prin trimiteri de băgări de seamă asupra din vara trecută nu s’au putut începe cu Tipo­
limbii, după temeiurile de mai sus *. Directorul grafia şi Biblioteca la Sf. S a v a * ) ; iar în 1714
1
') Alte « temeiuri • erau: 2.« A hotărî la zicerile cele străine face schimbătoare zicând: murindul om, murinda femeie, stră-
ce sunt primite sau se vor primi de acum inainte... adică, lucinda lună ş. c. 1. Dacă trebue să se puie ă scurt la sfârşit: om
dacă trebue să se zică clas sau clasă, loghică sau logică, a favoriţi sau omo. 3. A forma ziceri nouă din rădăcină românească:
sau favoriza, favoresc sau favorisesc »... Dacă trebue să zicem simţ, simţimânt; duc, reduc, reducere... 4. « A hotărî zicerile
« eu insami, ta însuţi, el imuşi, sau « să se puie numai un sufix, şi frazele al căror Înţeles se poate lua in două chipuri. 5. A
insufi pentru toate persoanele. ♦ Cum ar fi mai bine să se zică: regula pe cât se va putea oarecare anomalii. (Urechia, o. c.,
casei frumoase sau frumoasă *. Copiii învăţ sau copiii învaţă ( I. 338).
• Dacă participiile prezente precum: murind, strălucind, se pot >) Hurmuzaki, XIV, 413-