Page 34 - 1933-07

ŞTEFAN POP: COLEGIUL NAŢIONAL SF. SAVA 4i7

tone de porci, abatoriu şi bucătărie. Lemnele le alcătuitoare de Stat, şi câţiva maghiari mosaici,
duceau în oraş... » unii de ♦ buze nemţeşti», dar toţi de un patriotism
«A treia ocupaţiune (a şcoalei) a fost aceea a înflăcărat şi statormc; mulţi Sârbi şi Români.
Spitalului de Turci... Aceasta a fost cea mai grea. Schimbam totdeauna câteva cuvinte cu aceştia din
S'au ars toate băncile, tablele, tocurile dela uşi, urmă... deplângeam împreună prezentul îndu­
ferestrele, pardoseala şi tot ce era lemn. S'au tăiat rerat şi nădăjduiam în trăinicia neamului nostru...
şi unii copaci din curtea şcoalei. In această ocu­ Vizitând mai târziu localul, am constatat că fuseseră
paţiune ni s'a interzis cu totul intrarea in curtea distruse toate tablourile cu subiecte din Istoria
şcoalei, în care mai intram eu şi secretarul... S'a Patriei, ce împodobeau pereţii — şi erau aşa de
ars şi desfiinţat arhiva multe! rămăseseră însă
şcoalei şi s'a înstrăinat icoanele, fiecare clasă
toată biblioteca direc­ având câte una şi, lu­
torului. Murdăria din cru neaşteptat, rămă­
acest timp şi mulţimea sese şi un tablou ce
Turcilor morţi de de- înfăţişa pe Mihai Vi­
gerătură nu o pot teazul ... Să fi crezut
uita...». Ungurii că e vreun
♦ A patra ocupaţiune Sfânt, viteazul voevod
a fost o etapă a pier­ ori numai întâmplarea
duţilor. Toţi rătăciţii scutise de nimicire ima­
erau aduşi aci şi apoi ginea asprului stăpâni -
trimişi la corpurile lor. tor? O privelişte carac­
Şi cu aceştia a fost un teristică mi s’a prezintat
dezastru. Localul liceu­ ochilor în clasa I: Pe
lui era de nerecuno­ tablă, frumos şi cu li­
scut. Eu nu mai cre­ tere groase, era scris
deam în învierea lui...». cu creta: * eljen Ma-
Ilie Teodorescu, gyarorszăg ♦ (trăiască
după ce ca profesor şi Ungaria); lângă tablă
director a încercat să însă, pe perete, într'un
apere drepturile şi a- şir ce se suia tot mereu
verea şcoalei, după spre cer,sgâriind pere­
cum se poate vedea din tele ca să dureze, o
corespondenţa de pe m â n ă tremurătoare,
acea vreme, iar ca preot care nu putea să fi fost
(şi paroh al Bisericii decât a unui Român,
Amza) a înălţat sufle­ încătuşat în oştirea bă­
tele celor apăsaţi de trânei monarhii de
robia duşmană, neîn­ pradă, scrisese timid,
cetând a pomeni la dar profetic: Trăiască
serviciul divin, în bi­ România Mare!».
serica sa, numele Re­ In toamna anului
gelui Ţării, al Regelui 1916, elevii cursului
Ferdinand, e silit să inferior simt adunaţi
demisioneze la 1 Oc- Vedere din sala de conferinţe a profesorilor în localul şcoalei pri­
tomvrie 1917. mare « C u i b u l cu
D-l prof. C. Demetrescu, martor ocular al barză * unde se încep cursurile cu un corp didactic
acelor vremi grele, a publicat într'un articol din completat din profesori dela alte şcoale sau cu
♦ Neamul Românesc*, câteva interesante impresii. suplinitori, în locul celor mobilizaţi sau trecuţi în
Intre altele d-sa spune: ♦ In luna Decemvrie 1916, Moldova. In Septemvrie 1918 se înfiripează şi
o companie din armata cesaro-crăiască ocupase clasele cursului superior în localul şcoalei de Menaj
liceul meu. Mă duceam uneori pe acolo, în cance­ Eradide. Internatul rămâne închis pe tot timpul
laria rămasă liberă, unde întâlneam pe harnicul ocupaţiei. Urmaşul lui Ilie Teodorescu la direcţia
secretar aşa de îndrăgostit de şcoală şi dispărut aşa şcoalei, d-l prof. I. S. Floru, izbuteşte să adăpo­
de tânăr. Trupa de ocupaţie, recrutată din Regatul stească aceea ce mai rămăsese din biblioteca şi ma­
naţional unitar maghiar, înfăţişa, mutatis mutandis, terialul didactic la Casa Şcoalelor, iar cu cel dintâi
amestecul de naţionalităţi al monarhiei dualiste, Comitet şcolar ales atunci, începe să adune sumele
acum dispărute. Erau acolo, alături de urmaşii necesare pentru refacerea mobilierului.
neindoioşi ai lui Arpad, aparţinând falnicei naţiuni 9. După războiu. In Decemvrie 1918 se reia