Page 39 - 1933-07

422 B O A B E D E G R Â U

repausul necesar unor creaţii artistice care să de­ mânească de boieri, originară din Muntenia. Pri­
păşească limita artei poporale. Cu atât mai lim­ mele date despre această familie Ie găsim intr'un
pede e însă limbajul lor, fără de patos şi pompă, document din 1409, prin care regele Sigismund
dar prisosind de bogăţia dragostei de neam şi donează cetatea Hunedoarei lui Voicu, fiul lui
obiceiuri apucate din bătrâni. Şerb, şi fraţilor săi Radu şi Mogoş, şi unchiului

Castelul Hunedoara vizut din spre răsirit (dupi Şt. Moller, Magyarorszig MuemMkei, voi. III)

Viaţa românească însă nu s’a putut opri la atât. său Radu, precum şi fiului său Ioan. Donaţia se
Din fiii acestui popor s'au găsit unii cărora me­ face pentru serviciile bune aduse de Voicu re­
diul dat li s’a părut prea strâmt, şi unii dintre gelui Sigismund. Nu ştim în ce împrejurări a
aceştia au căutat să se ridice pe calea netedă ce ajuns această familie în Hunedoara, dar faptul că
le-o ofereau cuceritorii, renunţând treptat la legea mai târziu îl vedem pe Ioan Huniade duşmănind
şi mai apoi la graiul lor strămoşesc, îngrcşând cu pe Drăculeştii din Muntenia '), iar pe Vlad Dracul
vremea rândurile stăpânitorilor, fiindcă acolo îi ucigând pe un nepot al lui Ioan Huniade, pe
aşteptau privilegii, mărire şi un fel de răsplată; Stanzu, fiul lui Mânzilă (sau Manuilă) din Argeş
li se oferea un viitor bogat în schimbul unui trecut si al Marinei, sora lui Ioan Huniade *), ne dă de
cinstit. Alţii însă au plecat pe drumul măririi nu bănuit că moşii sau strămoşii lui Ioan Huniade
fiindcă îi ademenea răsplata josnică, ci fiindcă firea fuseseră rude cu domnul Munteniei Dan I, ucis
lor îi împingea la o muncă ce nu putea să ră­ de oamenii fratelui său Mircea cel Bătrân. In
mână îngrădită intr’o patrie atât de strâmtă. Lup­ cursul domniei lui Mircea cel Bătrân şi a descen­
tele şi victoriile mărunte, pricinuind alte lupte denţilor săi, Drăculeştii, descendenţii lui Dan şi
mai mari şi aducând noui victorii şi cu ele noui oamenii lor de încredere se văzură nevoiţi să pă­
motive de războiu, le-au ridicat faima şi le-au răsească Ţara Românească, refugiindu-se în Ardeal,
deschis porţile măririi, ale unei măriri primej­ unde se vor adăposti şi mai târziu fratele şi nepoţii lui
dioase, fiindcă ridicându-i în slavă, le-a tăiat ră­ Stanzu, dintre cari era să se ridice prin muncă şi
3
dăcina, le-a tăiat posibilitatea de-a se hrăni din destoinicie un alt bărbat distins, Nicolae Olahul ).
seva mediului firesc, mediului din care s'au ridicat.
Faptele li s'au irosit zadarnic, neamul le-a fost ') Vezi A. D. Xenopol, Istoria Românilor, ed. a-a, voi. III,
înghiţit de marea familie a stăpânitorilor şi nu a Bucureşti, 1914, pag- i?4—*35-
mai rămas decât povesteş lor, îmbujorată de au­ *) W. Schmidt, Du Stammburg der Hunyade in Siebtnburgen,
reola gloriei: Unul dintre aceşti fii întreprinzători Sibiu, 1865, pag. 83.
şi viteji ai neamului românesc a fost şi Ioan Hu- *) I. Lupaş, Doi umanifti români din sec. al XVI-lea (Aca­
niade. demia Romini, Memoriile Secţiunii Istorice, Sena III, tom.
Ioan Huniade se trage dintr'o veche familie ro- VII, Memoriul 5), Bucureşti, tga8, pag. a (1x8) şt urm.