Page 40 - 1933-07

VIRGIL VATAŞIANU: CASTELUL CORVINILOR DIN HUNEDOARA 423

întâia informaţie indirecţi despre cetatea din renului forma o curte mare, unde, în vreme de
Hunedoara, care intră în anul 1409 în proprie­ bejenie, se adunau locuitorii Hunedoarei cu mic
tatea Huniazilor, datează din anul 1364 '), când cu mare şi cu toată averea mişcătoare pentru a
găsim amintit într’un document un castelan al găsi adăpost împotriva duşmanilor. Accesul la
castrului Hunedoara. Un alt castelan al regelui această cetate se făcea prin două porţi mici, una
e amintit într'un document din anul 1399 *). Din situată spre răsărit, alta spre sud-vest. Prima a
acest document nu aflăm nimic despre existenţa fost mai târziu înzestrată cu un turn de apărare,
şi cu atât mai puţin ceva despre aspectul cetăţii dar în 1619 a fost astupată din ordinul principelui
din Hunedoara, dar prezenţa unui castelan ne Gabriel Bethlen. Poarta a doua — deşi scoasă din
obligă să admitem că existau oarecare întărituri funcţie — se păstrează şi azi în substrucţiile aripei
în Hunedoara, fapt pe care îl confirmă deplin « Zolyom ».
cercetările arheologice. Elementele structive l-au determinat pe Ştefan
Arhitectul Ştefan Moller, care a condus lucră­ Moller să dateze întemeerea acestei cetăţi în se­
rile de restaurare ale castelului dela 1907 până colul al XlII-lea, după invazia Mongolilor din
în anul 1918, a făcut amănunţite cercetări în sub- 1241, şi motivele lui de ordin tehnic credem că
strucţiile castelului şi a putut constata în mod trebuiesc acceptate.
detaliat existenţa unei cetăţi, compusă dintr’o co­ S’a presupus că nici această cetate nu a fost
pertină cu traseu eliptic, uşor ascuţit la capetele
razei longitudinale. Zidul acestei copertine s'a pă­
strat în fundamente şi prezintă o grosime de
1,40 m., fiind compus din piatră brută, legată
cu un mortar hidrofil din cauza amestecului cu
cărămidă pisată. In anumite locuri, îndeosebi la
colţuri, acest zid fusese învelit cu piatră. In unele
părţi zidul s’a păstrat şi deasupra fundamentelor,
ridicându-se până la înălţimea de două etaie, fiind
înglobat în construcţiile ulterioare. Astfel îl în­
tâlnim la turnul de pază şi în aripa castelului
denumită « Zolyom *.
Pe laturea de miazănoapte a incintei se găsea
un spaţiu închis, triunghiular, un mic edificiu fo­
losind probabil castelanului ca locuinţă. Restul te-

') D. Csanki, Magyarorszag tort inel mi fdldrajza a Hu-
nyadtak kordban, voi. V, Budapesta, 1913, pag. 46.
*) Fcjer, Codex diplomatictis, tom. X, voi. 2, pag. 919.
Cu această ocazie trebue să notez ci Varju Elemer, A Ha-
nyadiak siremlika a Gyulafejirvan szikesegyhdzban (Magya-
rorszig Muemlekei, redactaţi de Iuliu Forster, voi. I, Buda­
pesta, 1905, pag. 93) face o mistificare cu acest document,
susţinând ci din el rezulţi ci in anul 1399 Hunedoara nu
mai era proprietate regali, ci se ţi gisea In stipinirea Iui
Voicu, când acest document tocmai se adreseazi intre altele
unui castelan din Hunedoara. Dar prezenţa unui asemenea
castelan (numele nu e spus in document) inseamni exact
contrarul de ceea ce susţine Varju, inseamni ci acest castru
aparţinea inci regelui, in numele ciruia rezida acolo un ca­
stelan. De altfel s’a mai pistrat şi actul de donaţie din 1409,
pe care Varju il degradeazi in mod arbitrar, spunând ci el
ar cuprinde o simpli confirmare a unei donaţii anterioare.
Dar savantul maghiar face aceasti mistificare intenţionat,
pentru ca si susţini ci Voicu, ajuns proprietar şi nobil, nu
a putut si se cisitoreasci cu Elisabeta Mirgineanu, o fată Castelul Hunedoara văzut dinspre nord. (Foto-press)
de cneaz valah, d trebuia, conform logicei parvenitului,
si ia in cisitorie o fiică de nemeş distins. Varju, constatând prima construcţie, ci dimpotrivă că ea ar fi fost
cu regret ci nu-l poate face ungur pe Voicu, se stridueşte precedată de întărituri romane, care ar fi îndem­
si demonstreze ci cel puţin mama lui Huniade a trebuit si nat mai târziu pe locuitorii Hunedoarei să se^folo­
fie unguroaică nobili. E metoda speciali maghiari de-a scrie sească de ele, să le restaureze şi să le amenajeze
istorie. conform cerinţelor noui. împotriva acestor păreri