Page 41 - 1933-07

B O A B E D E G R Â U
4*4
se pronunţă însă Moller, susţinând că zidurile urmă extinde întăriturile, înglobând in sistemul
acestei cetăţi din sec. al XlII-lea zac pe stâncă de apărare şi dealul din faţă, numit dealul Sft.
nativă, şi că în cursul cercetărilor nu a dat de ur­ Petru. Din acest sistem de întărituri nu s’a mai
mele vreunei construcţii anterioare. păstrat însă decât turnul « Ne bojsa * (nume sâr­
Prin donaţia din anul 1409, datorită căreia ce­ besc care înseamnă «nu te teme », dat turnului
tatea ajunge proprietatea unei singure familii, in- probabil de ostaşii sârbi din cari se* compunea

Castelul Hunedoara, interiorul curţii, vedere spre nerd. (Foto-press)

tervine în mod firesc o profundă schimbare în în vremea aceea în bună parte garnizoana cetăţii *)
rosturile cetăţii. De-aci înainte ea nu mai e me­ şi un zid ce-1 leagă de cetate. Acest zid cuprinde
nită să servească de refugiu populaţiei de pe te­ un coridor prevăzut cu metereze. Incinta caste­
ritoriul regesc, ci devine reşedinţa unei familii lului e şi ea înzestrată cu o serie de bastioane şi
nobile. In realitate însă cetatea nu-şi schimbă nu­ un turn circular de veghe în colţul de miază­
maidecât înfăţişarea. Voicu, beneficiarul de căpe­ noapte. Turnul şi unele bastioane sunt prevăzute
tenie al acestei donaţii, nu pare a fi întreprins şi cu maşiculiuri.
nicio lucrare de amenajare a nouri sale proprie­ Huniade a mai deschis apoi o poartă spre apus,
tăţi. Motivele care l-au împiedecat nu le cunoa­ construind peste prăpastia, în adâncimea căreia
ştem. Poate nu a avut timp, trăind ca miles aulae curge un râu de munte repede, Râul-Morii, un
regiae (un fel de ofiţer de gardă) la curtea regelui, pod care se putea închide ridicând porţiunea din
poate a intervenit o moarte timpurie. Succesorul preajma porţii.
lui însă, fiul său şi al soţiei sale Elisabeta Mărgi- Această fază de construcţie se întrerupe însă
neanu, Ioan Huniade, se stabileşte în cetate şi brusc în momentul în care armele de foc, puşca
se grăbeşte să o amenajeze pentru locuit şi în şi mortierul, îşi fac apariţia în armata turcească.
acelaş timp pentru scopuri militare defensive, în- Ioan Huniade şi-a dat imediat seama că nouile
zestrând-o după ultimele cerinţe tehnice şi stra­ metode de luptă, şi mai ales cele de apărare îm-
tegice ale vremii.
Mai întâiu Huniade construeşte noui copertine, *) Acest nume apare şi La alte cetăţi româneşti, de pildă
exterioare celor existente, împingându-le până pe la cetatea Sucevei. Vezi K. A. Romstorfer—Al. Lapedatu,
marginea stâncii pe care e aşezată cetatea, iar pe Cetatea Sucevii, Bucureşti, 1913, pag. 50 şi urm.