Page 42 - 1933-07

VIRGIL VATAŞIANU: CASTELUL CORVINILOR DIN HUNEDOARA 425

potriva armelor de foc, impuneau sisteme de for­ bolţile se compuneau în parter şi în etaj din câte
tificaţii atât de diferite în comparaţie cu cele de douăsprezece ogive cu pietre de chee frumos sculp­
până atunci, încât cetatea din Hunedoara nu mai tate. In stâlpul al doilea din sala de jos e săpat
putea corespunde şi nu mai putea fi adaptată în anul 1452, dată probabilă a terminării construc­
mod rentabil. Pentru el cetatea din Hunedoara ţiei. Sala de jos e o sală de recepţie, denumită
încetează din acest moment de-a însemna un ob­ « sala cavalerilor », iar sala de deasupra, prevăzută
stacol serios în cazul unei năvăliri turceşti şi astfel cu patru balcoane închise, aşezate pe câte un
renunţă de-a se mai ocupa de ea din acest punct contrafort, era menită pentru întrunirea dietei
de vedere. In schimb, tocmai în vremea aceasta ţării. Accesul în sala cavalerilor se face direct din
(1446) Huniade ajunge guvernatorul Ungariei, curte, în vreme ce la etajul de sus urcă o scară
fiind regele Vladislav IV încă minor, iar dieta spiralică, zidită într’un turn poligonal, ridicat ală­
recunoscând pentru ţară necesitatea de-a fi câr­ turi între turnul porţii şi acest edificiu. Poarta
muită de un om destoinic şi mai ales de un ge­ de acces la scară e împodobită cu un arc frânt,
neral iscusit şi viteaz, date fiind continuele în­ frumos profilat, care încadrează o timpană în mij­
cercări de expansiune ale Turcilor. Ajuns guver­ locul căreia e sculptat blazonul lui Ioan Huniade,
nator, Huniade simte nevoia de-a poseda o lo­ iar deasupra arcului se înalţă o floare gotică, în-
cuinţă corespunzătoare şi se hotărăşte să trans­
forme cetatea într’un castel somptuos, propriu ce­
rinţelor desfăşurării unui fast reprezentativ. Prima
construcţie din această perioadă e capela (fapt ca­
racteristic mentalităţii sale româneşti!), ridicată în
anul 1446, alături de casa veche. Capela e com­
pusă dintr’o navă, precedată de un mic pronaos
despărţit prin doi stâlpi, cari susţin o galerie.
Altarul are patru pereţi externi, prezentând par­
ticularitatea arheologică de-a se termina în exte­
rior nu cu o lăture, ci cu un colţ format din în­
tretăierea a două ziduri. Această particularitate o
întâlnim în apropiere de biserica din Bârsău, unde
probabil că apare încă în sec. XFV-lea, dar o în­
tâlnim şi într’un exemplu mai recent, la biserica
gr.-cat. din Hunedoara, construită după anul 1458.
Acest caracter al planului absidei e singurul ele­
ment inspirat din arhitectura locală românească ');
de 'altfel capela e construită în stil gotic târziu,
între elementele structive figurând contraforţi şi
bolţi în ogive, adică bolţi în cruci aşezate pe ner­
vuri aparente, structive. Capela e înfrumuseţată
cu sculpturi care împodobesc parapetul galeriei
şi cheile bolţilor. Motivele decorative utilizate l-au
determinat pe arhitectul Ştefan Mol Ier să emită
ipoteza că Ioan Huniade a adus meşteri francezi,
dintre cari unii veniau dela Amiens, unde se gă­
seşte în catedrală un parapet din 1440 foarte ase­
mănător cu cel din Hunedoara.
Concomitent cu capela s’a zidit şi scara de ală­
turi, care urca la galeria capelei.
In anii următori, Ioan Huniade dărâmă casa de
locuit, zidită în partea apuseană a incintei, alături
de noua poartă a castelului, şi dărâmă totodată
şi copertina, ridicând un măreţ edificiu, împins
în afara incintei, plantat pe stâlpi înalţi de zi­
dărie, înfipţi în panta prăpăstioasă a stâncii. Cjstdul Hunedoara, Sala cavalerilor. (Foto-prcss)
Această călădire se compunea din două săli mari,
boltite, împărţite în două nave printr’un rând de cadrată intre două fiale svelte. Pe fereastra cea
5 stâlpi octogonali. Aşezate pe stâlpi şi console, mai înaltă a scării se găseşte indicat anul 1452,
dar această inscripţie e o refacere modernă. Con­
*) Asupra originii acestui tip de absidi, vezi studiul meu siderând formele sculpturilor portalului, e foarte
ciut mai sus, pag. 102—103. probabil că acest turn a fost construit curând